Cu cât sunt mai mari preţurile de consum faţă de media anului 2017 – date INS august 2026

Adaugă-ne ca sursă preferată

„După o perioadă, 2014-2020, în care rata anuală a inflaţiei a înregistrat valori reduse ce nu au depăşit 4,6%, începând cu anul 2021, rata anuală a inflaţiei a reintrat pe o traiectorie crescătoare. Valoarea cea mai ridicată a inflaţiei din această perioadă a fost consemnată în anul 2023, aceasta fiind egală cu 13,8%. În anul 2025, mai exact în lunile iulie şi august, ca urmare a liberalizării pieţei energiei electrice şi a creşterii accizelor, s-au înregistrat noi şocuri inflaţioniste. Dacă în luna iunie rata lunară a inflaţiei a fost de 0,45%, aceasta a crescut la 2,68% în luna iulie, respectiv la 2,10% în luna august. Ca urmare a celor două şocuri, rata anuală a inflaţiei a crescut de la 5,7%, valoare înregistrată în luna iunie, la 9,9% în luna august”, arată Tudorel Andrei în analiza „Radiografia preţurilor: o privire asupra inflaţiei pe termen lung”, scrie Agerpres.

Potrivit acestuia, creşterile lunare ale preţurilor sunt, de regulă, reduse, însă acumularea lor pe perioade mai lungi determină majorări semnificative ale costurilor suportate de consumatori.

„De cele mai multe ori, urmărim creşterea preţurilor dintr-o lună în raport cu luna anterioară sau cu luna corespunzătoare din anul anterior. În general, indicii lunari ai preţurilor de consum înregistrează valori ce sunt mai mici de 1%. Excepţiile de la această regulă sunt rare, cel puţin la nivelul perioadei postpandemie. În aceste condiţii, creşterile de preţuri de la o lună la alta sunt mai greu de perceput prin simpla evaluare a ratei lunare a inflaţiei, cu toate că aceste creşteri cumulate duc, la nivelul unei perioade mai mari de timp, la valori ridicate ale inflaţiei”, explică preşedintele INS.

Analiza evidenţiază faptul că, în august 2026, preţurile de consum au fost de 1,8 ori mai mari decât media anului 2017, creşterile fiind relativ apropiate în cazul produselor alimentare şi nealimentare şi mai pronunţate la servicii.

„În primul rând, că în luna august din 2026 preţurile au fost de 1,8 ori mai mari decât preţurile medii din anul 2017. Creşterea de preţ a fost relativ egală la preţurile produselor alimentare şi nealimentare şi ceva mai mare la servicii. În al doilea rând, observăm că în cele trei luni selectate din anii 2023, 2024 şi 2025 creşterea preţurilor în raport cu media anului de referinţă a fost mai pronunţată la produsele alimentare. În al treilea rând, menţionăm că la servicii s-a înregistrat o inflaţie mai pronunţată în perioada august 2026 – august 2025, aceasta fiind egală cu 11%”, precizează Tudorel Andrei.

În categoria produselor alimentare, cele mai mari creşteri de preţuri faţă de media anului 2017 au fost înregistrate la carnea de ovine, de 2,5 ori, ciocolată şi bomboane, de 2,18 ori, precum şi la brânza telemea, carnea de bovine, peşte şi specialităţile de panificaţie, de aproape două ori.

În schimb, cele mai mici scumpiri au fost consemnate la făină (18%), mălai (20%) şi zahăr (47%).

În cazul produselor nealimentare, energia electrică s-a scumpit de peste 2,6 ori, energia termică de 2,1 ori, iar motorina şi lemnele de foc de peste două ori. Preţurile gazelor naturale, tutunului şi ţigărilor, precum şi ale benzinei au crescut de aproape 1,9 ori.

Pe de altă parte, majorările au fost mai reduse la televizoare (8%), aparate radio şi sisteme audio (19%) şi autoturisme (34%).

În sectorul serviciilor, cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate la asigurările RCA, de aproape 2,9 ori, serviciile de apă, canal şi salubritate, de 2,6 ori, precum şi la serviciile de coafură, cosmetică, igienă şi frizerie şi lucrările stomatologice, de 2,2 ori.

Totodată, transportul aerian s-a scumpit de două ori, iar analizele medicale, consultaţiile şi serviciile de alimentaţie în restaurante, de 1,9 ori. Cele mai mici creşteri au fost consemnate la serviciile de telefonie mobilă (22%) şi abonamente (26%).

În aceeaşi analiză, preşedintele INS atrage atenţia asupra diferenţelor salariale dintre angajaţii sistemului statistic şi cei din alte instituţii ale administraţiei publice centrale, precum şi asupra neacordării sporului de complexitate funcţionarilor publici din statistică.

„Fără o regândire a poziţiei statisticianului în administraţia publică şi o nouă abordare a salarizării acestuia, în perioada următoare pot apărea riscuri majore, atât în modernizarea unei structuri importante a statului, cât şi în asigurarea unor date esenţiale pentru luarea deciziilor la nivel naţional sau local ori în procesul de negociere pentru alocarea fondurilor comunitare”, avertizează Tudorel Andrei.

Acesta consideră că este necesară o legislaţie mai clară şi predictibilă pentru asigurarea resurselor umane din sistemul statistic şi păstrarea specialiştilor.