El Nino, criza energiei şi problemele creditelor, împing milioane de oameni în sărăcie – PNUD

Adaugă-ne ca sursă preferată

Creşterea preţurilor la hidrocarburi în urma conflictului din Orientul Mijlociu a determinat majoritatea ţărilor să adopte subvenţii mari pentru a-şi proteja populaţiile, cu riscul de a reduce şi mai mult marjele bugetare deja limitate, scrie Agerpres

„Ţările nu au avut timp să îşi revină după pandemia de Covid. Trecem de la o criză la alta; lanţul de şocuri complică situaţia: este ca şi cum ai fi nevoit să-ţi repari acoperişul când casa ta arde”, a declarat administratorul PNUD, Alexander De Croo, într-un interviu acordat AFP.

Ţările în curs de dezvoltare nu au avut „niciun răgaz” pentru a-şi reface rezervele sau pentru a rezolva crizele anterioare, a explicat Alexander De Croo, în marja reuniunilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale de la Bangkok.

Anul acesta, „ţările au avut un succes relativ cu protejarea populaţiilor lor de preţurile combustibililor prin subvenţii pe scară largă, dar acest lucru a venit cu un cost exorbitant. Multe au fost nevoite să îşi revizuiască politicile şi să reducă ajutoarele, chiar cu riscul de a provoca tulburări sociale”, a descris Alexander De Croo.

Şi mai rău, ţările vulnerabile oferă acest ajutor în detrimentul investiţiilor lor în dezvoltare, „o dilemă imposibilă”. „Acestea pierd orice spaţiu de manevră în ceea ce priveşte politicile publice, fie că este vorba de sănătate, educaţie sau investiţii în energie regenerabilă: toate acestea se evaporă”, deplânge şeful PNUD.

O mai bună direcţionare a subvenţiilor, aşa cum este recomandată de FMI, se dovedeşte complexă din cauza lipsei de guvernanţă sau a sistemelor fiscale necesare. Iar resursele lor se diminuează din cauza lipsei de stabilitate în Orientul Mijlociu şi pe pieţele energetice. „În timp ce unele ţări au o casă bine izolată cu bani în bancă, altele au o casă fără acoperiş şi fără bani în bancă”, observă Alexander De Croo.

Mai mult, pe lângă şocul energetic, există fenomenul meteo El Nino, care ameninţă recoltele din Asia, Africa şi America Latină. „Între noiembrie şi februarie, sunt foarte probabile perioade prelungite de secetă, care vor avea repercusiuni suplimentare asupra aprovizionării cu alimente şi a inflaţiei”, avertizează Alexander De Croo.

Potrivit PNUD, aproximativ 130 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să cadă în sărăcie în acest an dacă creşterea preţurilor la energie şi alimente este transferată integral. Asia de Sud şi de Est, precum şi Africa Subsahariană, sunt deosebit de vulnerabile.

Alexander De Croo, fost prim-ministru belgian, subliniază, de asemenea, creşterea costului finanţării pe fondul majorării dobânzilor în economiile avansate: acest lucru complică accesul ţărilor în curs de dezvoltare la capitalul necesar şi creşte costul datoriei lor.

Potrivit PNUD, media sumelor alocate de ţările în curs de dezvoltare pentru plata dobânzilor la datorii a ajuns acum la aproximativ 9,5% din veniturile publice, cel mai ridicat nivel din ultimul sfert de secol, şi mai mult decât triplu faţă de cel al ţărilor cu venituri mari.

La Bangkok, şeful PNUD intenţionează să încurajeze economiile avansate şi instituţiile multilaterale să investească în creştere, rezilienţă şi ocuparea forţei de muncă în ţările în curs de dezvoltare. Dar aceste ţări „nu pot continua să depindă de ajutorul (internaţional); trebuie să se poată baza pe investiţii, proiecte viabile din punct de vedere economic, bună guvernare şi un mediu favorabil pentru a atrage mijloacele de finanţare a propriei dezvoltări”, a insistat De Croo. Astfel, „impactul climei are un cost economic. Dar evitarea acestui cost este în interesul economic”, de exemplu, prin investiţii în energii regenerabile.