Ministerul Finanțelor: România mai are de încasat 6,43 de miliarde de euro din PNRR. Comisia Eurpeană va decide până pe 20 noiembrie ce se va întâmpla cu banii

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanţărilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiţii şi reforme. Prin urmare, încasarea sumelor din cererile de plată nr. 5 şi nr. 6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate şi pentru respectarea ţintei de deficit. Plăţile pentru ţinte şi jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din PNRR şi vor trebui acoperite din bugetul naţional”, se arată într-un comunicat al ministerului, relatează Agerpres.

România a încasat până în prezent din PNRR 13,27 de miliarde de euro, aproximativ două treimi din valoarea Planului: 8,95 de miliarde euro granturi şi 4,32 de miliarde euro împrumuturi. Suma include şi cei 301,2 milioane de euro încasaţi la 9 octombrie 2026 pentru ţintele şi jaloanele suspendate din cererea de plată nr. 3.

MF precizează că mai sunt de încasat 6,43 de miliarde de euro, din care 2,08 miliarde de euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană şi 4,35 de miliarde de euro din cererea de plată nr. 6, cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026, iar decizia Comisiei Europene este aşteptată până la 20 noiembrie 2026.

Potrivit MF, investiţiile şi reformele din PNRR sunt finanţate de la bugetul de stat, granturile aferente plăţilor fiind reîntregite la bugetul de stat din sumele primite de la Comisia Europeană pe cererile de plată validate. Pentru sumele rămase de încasat, reîntregirea depinde de validarea cererilor de plată nr. 5 şi nr. 6, ultimele din PNRR. „Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului, întrucât cheltuielile realizate nu vor mai fi acoperite din sumele nerambursabile aferente PNRR şi rămân în sarcina bugetului naţional”, a transmis instituţia.

Până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 de miliarde de lei, în timp ce plăţile pentru proiectele finanţate din granturi au fost de 27,19 miliarde de lei. „Sumele împrumutate prin PNRR nu sunt venituri bugetare, ci o sursă de finanţare a deficitului bugetar, mai ieftină decât împrumuturile de pe piaţă; plăţile din această componentă, de 15,74 miliarde de lei (30 septembrie) se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării tranşelor”, atrage atenţia Ministerul Finanţelor.

În ceea ce priveşte execuţia bugetară la nivelul ordonatorilor principali de credite din bugetul de stat, MF precizează că ministerele şi celelalte instituţii publice centrale au efectuat plăţi de 76,57 de miliarde de lei pentru proiecte finanţate din fonduri europene şi PNRR până la 14 octombrie, reprezentând 64,6% din creditele bugetare de 118,61 miliarde de lei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 şi actualizate în cursul anului.

Din totalul plăţilor, 44,63 miliarde de lei au fost efectuate prin PNRR, cu un grad de realizare de 74,2%, din care 28,71 de miliarde de lei din granturi (69,9%) şi 15,91 de miliarde de lei din împrumuturi (83,6%), în timp ce plăţile din fonduri europene nerambursabile au însumat 31,94 miliarde de lei, reprezentând 54,6% din creditele bugetare alocate.

„Execuţia include şi fondurile europene pentru agricultură (aferente plăţilor directe), ale căror plăţi se concentrează, potrivit calendarului specific, în ultimele luni ale anului”, arată MF în comunicat.

De asemenea, reprezentanţii MF atrag atenţia că toate investiţiile vor fi evaluate pentru că vor reprezenta bază pentru rectificare şi pentru bugetul pe 2027.

În acest context, Ministerul Finanţelor a solicitat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi ordonatorilor de credite actualizarea şi consolidarea informaţiilor privind situaţia financiară a PNRR. Este vorba despre sumele care vor fi efectiv încasate, cheltuielile deja efectuate, obligaţiile rămase de plată şi investiţiile care necesită continuarea finanţării. Aceste date vor sta la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an şi a fundamentării bugetului pentru 2027.

„Pentru rectificarea bugetară şi bugetul pe anul 2027, creditele bugetare destinate proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranşele de plată rămase de încasat şi cu plăţile care pot fi efectiv realizate până la 31 decembrie 2026. Cererea de plată nr. 6 este ultima tranşă a Planului. Plăţile aferente investiţiilor din Plan nefinalizate în cadrul contractelor de finanţare, care nu pot fi efectuate în acest an, vor fi programate în anii următori, în limita spaţiului fiscal disponibil”, au transmis reprezentanţii ministerului.

Astfel, pentru construcţia bugetului pe anul 2027, punctul de plecare îl reprezintă obligaţiile deja asumate: nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistenţă socială, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intră în vigoare sau produc efecte în 2027, restul de plată din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investiţiilor publice aflate în execuţie, precum şi angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apărare, pentru care în primele nouă luni ale anului 2026 s-au efectuat plăţi de 6,34 miliarde de lei.

„Evaluarea acestor obligaţii, alături de continuarea consolidării fiscale, va determina spaţiul disponibil pentru noi cheltuieli în anul 2027”, a mai transmis Ministerul Finanţelor în comunicat.

Ministerul Finanţelor a prezentat vineri, în şedinţa de Guvern, o notă privind execuţia bugetară în primele nouă luni ale anului 2026, situaţia fondurilor europene şi a PNRR