Ilie Bolojan: Am preluat o ţară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar şi de încredere. Predau viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte

Adaugă-ne ca sursă preferată

„După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România din funcţia de premier, (…) mandatul se va încheia. A fost un mandat intens marcat de crize interne şi externe şi de provocări. Am preluat o ţară cu spatele la zid, cu un deficit record, nu doar bugetar, dar şi de încredere. Predau viitorului Guvern o Românie aflată pe calea redresării corecte, cu experienţa unei guvernări fără minciună, fără populism şi cu respect pentru oameni. În iunie anul trecut, situaţia era atât de gravă încât nimeni nu se înghesuia să fie premier. Deficitul de 9,3%, creşterea economică bolnavă, bazată exclusiv pe consum, pe datorie, PNRR-ul blocat, cu risc iminent de pierdere a fondurilor europene, societatea fragmentată după anularea alegerilor şi un risc real de intrare în incapacitate de plată.

Nu a existat o alegere reală, ci singură variantă – să începem redresarea cu costuri inevitabile. Comisia Europeană şi pieţele financiare nu mai aveau încredere în noi, nu ne mai acceptau promisiuni, ci măsuri cu efect imediat. Dacă nu am fi început o reformă ordonată ar fi urmat o criză care ar fi lovit ţara întreagă şi fiecare familie ar fi simţit puternic acest lucru”, a declarat Ilie Bolojan, luni, la Palatul Victoria, într-o conferinţă de presă în care şi-a făcut bilanţul mandatului.

El a admis că a fost obligat să înceapă guvernarea cu măsura creşterii TVA pentru a aduce bani la buget şi a reduce deficitul.

„Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre şi am refuzat să fac promisiuni fără acoperire. Unele decizii au fost grele. Ştiu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor sau un pensionar care şi-a recalculat cheltuielile şi a simţit o scădere a nivelului de trai. Ştiu că oamenii nu trăiesc din indicatori macroeconomici, ei judecă guvernarea după preţurile pe care le plătesc, după salarii şi pensii, după siguranţa locului de muncă. De aceea, efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat şi printr-o economie care să le ofere din nou perspective”, a transmis Bolojan.

Acesta le-a mulţumit românilor pentru că ”au avut de dus greul” în această perioadă, subliniind că efortul acestora a avut sens.

În context, el a explicat că măsurile luate au avut în vedere păstrarea resurselor pentru investiţii şi trecerea treptată de la creşterea alimentată de consumul pe datorie la creşterea bazată pe producţie şi competitivitate.

„A existat o scădere a consumului, prin eliminarea celui care se baza doar pe datorie. Da, a existat o pierdere de creştere economică, generată tot de consumul pe datorie. De fapt, acest consum, stimulat cu bani împrumutaţi, a fost unul de tip toxic şi în felul acesta am ieşit din această minciună. Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, dobânzi care au fost influenţate şi de ceea ce s-a întâmplat în plan internaţional şi a căror creştere este dată de banii pe care guvernele României i-au împrumutat accelerat în ultimii ani şi care ne-au dus la deficitul record din 2024 de peste 9%.

Inflaţia a făcut parte din corecţie, dar a fost şi rezultatul unor crize externe aflate dincolo de controlul României. Corecţia bugetară nu a fost un scop în sine, am urmărit să păstrăm resursele pentru investiţii şi să trecem treptat de la creşterea alimentată pe consumul pe datorie la creşterea bazată pe producţie şi competitivitate”, a spus Bolojan.

El a menţionat şi faptul că guvernul său a repornit programul PNRR şi a renegociat anumite proiecte care au fost transferate către programul SAFE.

„Un element esenţial pentru stabilizarea ţării a fost absorbţia fondurilor europene prin programul PNRR. L-am găsit blocat, supracontractat, şi întârziat şi în prag de eşec. L-am renegociat şi l-am repornit. România a primit până în prezent 65% din valoarea PNRR şi mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. Acestea ar însemna 90% din grantul alocat iniţial. Procentul ar fi fost aproape de 100%, dacă PSD nu ar fi blocat adoptarea, în lună august, a Legii salarizării unitare. Dacă nu am fi renegociat şi nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost un eşec, întrucât ar fi rămas fără finanţare”, a afirmat Bolojan.