„Transporturile şi logistica reprezintă coloana vertebrală a economiei. Fără căi ferate, şosele şi porturi nu poate exista industrie, comerţ sau exporturi. Ele menţin economia în mişcare şi sunt esenţiale pentru rezilienţa acesteia. În ultimii 20 de ani, economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa. Acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ţine pasul cu ritmul de dezvoltare al pieţei”, a precizat Metz, citat într-un comunicat de presă al AHK România.
La rândul lor, reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) au arătat deschidere pentru crearea condiţiilor favorabile pentru încheierea de parteneriate public-private în România.
„Acesta ar putea deveni principalul mecanism de finanţare în viitor. Cred că firmele germane prezente astăzi aici aduc experienţă, tehnologie modernă şi know-how. În România prioritatea noastră este să dezvoltăm reţeaua de drumuri, să modernizăm şi să reconstruim întreaga infrastructură. Vorbim atât despre infrastructura feroviară şi maritimă, cât şi despre cea aviatică”, a declarat Mariana Ioniţă, secretar general în cadrul ministerului de resort.
Strategia de investiţii a MTI prevede că, pentru această decadă, ar fi nevoie de 75 de miliarde de euro, iar până la ora actuală au fost accesate aproximativ 17,5 miliarde de euro din bani europeni. Alte surse de finanţare sunt alocările bugetare (dacă se vor aloca 2% din PIB pe următorii 10 ani), precum şi împrumuturi, alături de parteneriatele public-private.
„Ne aflăm într-un moment important pentru regiunea noastră. Infrastructura de transport nu mai înseamnă doar construirea de drumuri, căi ferate şi porturi. Ea ţine de competitivitatea economică, rezilienţă, securitate şi, în cazul nostru, de integrarea europeană. Ţara prioritizează transportul pe cale ferată şi fluvială precum şi continuarea construcţiei Autostrăzii Unirii, iar dezvoltarea portului de la Dunăre Giurgiuleşti este un obiectiv important. Nu ar trebui să privim Giurgiuleşti, Galaţi şi Constanţa ca pe infrastructuri distincte, ci ca părţi ale unui sistem logistic regional interconectat. Un astfel de sistem poate deservi nu doar Republica Moldova şi România, ci şi Ucraina şi piaţa europeană în ansamblu”, a subliniat Mircea Păscăluţă, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale (MIDR) din Republica Moldova.
Conferinţa a fost organizată de AHK România în cadrul unei delegaţii de afaceri formate din opt companii germane din sectorul transporturilor şi logisticii, aflate în România şi Republica Moldova în perioada 26-30 octombrie 2026.
Evenimentul face parte din Programul de dezvoltare a pieţelor pentru IMM-uri al Ministerului Federal al Economiei şi Energiei din Germania (BMWE) şi se adresează în special întreprinderilor mici şi mijlocii din Germania care doresc să îşi extindă activitatea în Europa de Sud-Est, să identifice noi parteneri de afaceri sau să participe la proiecte de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii de transport. Domeniile de interes pentru firmele germane sunt transportul rutier şi feroviar; logistica şi soluţiile de transport multimodal; transportul naval şi operarea portuară; digitalizarea şi tehnologiile inteligente pentru transport.
AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane, înfiinţată în anul 2002, şi care are, în prezent, peste 700 de membri. Începând cu data de 1 ianuarie 2020, în cadrul Camerei funcţionează şi Centrul de competenţă pentru Republica Moldova, cu scopul intensificării relaţiilor de afaceri între companii din România, Republica Moldova şi Germania.