Telemeaua de Ibăneşti va obţine protecţia comunitară în cel mult două săptămâni. Salamul de Sibiu, în luna mai

‘În cel mult două săptămâni vom obţine avizul pentru ‘Telemeaua de Ibăneşti’ ca produs cu Denumire de Origine Protejată (DOP). Acesta a trecut de perioada de opoziţie la nivel comunitar şi mai este doar o procedură internă de publicare şi de transmitere. Avem remediate şi problemele întâmpinate pentru ‘Novacul afumat de Ţara Bârsei’ şi sperăm ca şi acest produs să primească acordul Comisiei Europene în luna mai’, a spus Morărescu.

În ceea ce priveşte ‘Salamul de Sibiu’, acest produs se mai află în perioada de opoziţie pe site-ul Uniunii Europene, iar aprobarea CE ar putea veni tot în luna mai dacă nu vor exista până atunci observaţii din partea altor state membre.

‘Opoziţia la nivelul statelor membre este pentru ‘Salamul de Sibiu’ până în luna mai, dar până în prezent nu există nicio observaţie. Este important că a trecut de verificarea experţilor de la DG Agri şi acum aşteptăm să se finalizeze opoziţia. Dacă va exista opoziţie termenul privind obţinerea protecţiei ar putea fi modificat. După obţinerea Indicaţiei Geografice Protejată (IGP), (IGP) ‘Salamul de Sibiu’ va putea fi produs şi de alţi producători români, în afara celor cinci care s-au constituit într-o asociaţie, dar numai în condiţiile în care sunt în aria geografică protejată şi numai dacă respectă caietul de sarcini. Consider că avem proiecte serioase şi trebuie să le facem bine şi pe termen lung, dar trebui să-i determinăm şi pe oameni să consume produsele locale, produsele româneşti, iar pentru acest lucru noi trebuie să venim cu calitate’, a explicat reprezentantul MADR.

Documentaţia pentru ‘Salamul de Sibiu’ a fost trimisă Uniunii Europene în 15 noiembrie 2014, unde trebuie să stea în opoziţie timp de şase luni pentru a putea primi protecţie la nivelul satelor comunitare.

Cinci producători români de mezeluri, care realizează 90% din producţia de salam de Sibiu din România, au decis înfiinţarea Asociaţiei Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), în vederea obţinerii Indicaţiei Geografice Protejată la nivel comunitar pentru acest produs, dar şi pentru creşterea puterii economice a producătorilor pe plan naţional şi internaţional. Cei cinci producători sunt Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi şi Scandia România.

Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiţionale din care UE deţine 1.404. Cele mai multe produse protejate le deţine Italia (296), Franţa (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) şi Germania (96).

România are până în prezent doar un singur produs protejat la nivelul UE – Magiunul de prune Topoloveni – care a obţinut certificarea IGP în anul 2011, în timp ce Bulgaria, care a intrat în acelaşi an în Uniunea Europeană, deţine trei produse cu recunoaştere DOP şi 11 cu IGP.