Rusia a eşuat în eforturile sale de a înlocui dolarul american cu yuanul chinezesc – Bloomberg

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele mai recente date publicate de Banca Centrală a Rusiei arată că, în pofida intensificării schimburilor comerciale cu China, ponderea yuanului în plăţile pentru exporturile ruseşti s-a redus la jumătate în acest an, până la 22%, comparativ cu nivelul maxim atins la jumătatea anului 2024, moment în care SUA au extins sancţiunile secundare, scrie Agerpres.

Această schimbare de direcţie a Rusiei a venit după ce băncile chineze au început să se teamă că vor fi vizate de sancţiunile secundare pe care SUA au ameninţat că le vor impune în contextul războiului din Ucraina. Situaţia demonstrează capacitatea SUA de a-şi impune voinţa politică, chiar şi în relaţia cu a doua cea mai mare economie a lumii, şi subliniază dominaţia globală a dolarului.

Renunţarea la yuani a creat probleme tot mai mari pentru companiile ruseşti în ceea ce priveşte plăţile transfrontaliere. În imposibilitatea de a efectua decontări directe în moneda chineză, firmele sunt nevoite să apeleze la intermediari, la ţări terţe şi la rute de plată mai complexe, ceea ce face ca tranzacţiile să devină mai lente, mai costisitoare şi mai puţin previzibile.

Alexander Vedyakhin, prim-vicepreşedinte la Sberbank, cea mai mare bancă rusească, a declarat că, deşi Rusia şi China au trecut oficial la decontări în monedele naţionale, plăţile sunt în continuare supuse unor perturbări frecvente. „Plăţile bancare obişnuite s-au redus drastic”, susţine Alexander Gabuev, director al centrului de analiză Eurasia Center.

Economia rusească a adoptat yuanul cu o viteză extraordinară atunci când SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni din cauza războiului din Ucraina. Moneda chineză a ajuns să reprezinte aproape jumătate din comerţul exterior al Rusiei, a devenit cea mai tranzacţionată monedă pe piaţa valutară internă de la Moscova şi a depăşit dolarul în ceea ce priveşte depozitele bancare.

Băncile ruseşti şi-au reorientat creditarea dinspre dolari şi euro către yuani, în timp ce piaţa obligaţiunilor denominate în yuani a crescut într-un ritm de două cifre, iar moneda a devenit unul dintre activele principale în rezervele băncii centrale a Rusiei.

Acest lucru se explică prin faptul că legăturile comerciale ale Rusiei cu China s-au intensificat după ce, din cauza sancţiunilor Uniunii Europene, Rusia a fost în mare parte exclusă de pe o piaţă care, anterior, fusese cea mai mare pentru Moscova. În prezent, China este cel mai important partener comercial al Rusiei, reprezentând peste o treime din comerţul său exterior.

Până la jumătatea anului 2024, Rusia crease, practic, un canal suplimentar pentru utilizarea internaţională a yuanului. Valoarea exporturilor ruseşti denominate în yuani a depăşit constant valoarea exporturilor expediate direct către China, ceea ce înseamnă că şi cumpărători din alte regiuni au început, tot mai des, să plătească Rusia în yuani. Practic, Rusia a adus o contribuţie substanţială la eforturile Beijingului de a extinde rolul monedei dincolo de graniţele Chinei. În punctul său de maximă utilizare, yuanul a ocupat locul al patrulea în plăţile internaţionale prin sistemul SWIFT, fiind devansat doar de dolar, euro şi lira sterlină.

Deşi progresele au fost rapide, inversarea tendinţei a avut loc şi mai repede. Companiile ruseşti au fost paralizate după ce, în iunie 2024, SUA au extins semnificativ motivele pentru impunerea de sancţiuni secundare asupra instituţiilor financiare şi a companiilor care derulează afaceri cu Rusia. Plăţile au fost blocate sau întârziate luni de zile, transferurile au fost returnate, iar cele mai mari bănci din China au încetat complet colaborarea cu partenerii din Rusia.

Economia Rusiei, care la acea dată depindea deja în mare măsură de yuan, s-a confruntat cu o criză acută de valută. În cele din urmă, Banca Rusiei a îndemnat instituţiile de credit să limiteze acordarea de credite denominate în yuani.

Potrivit companiilor care facilitează schimburile comerciale dintre firmele ruseşti şi China, există în continuare câteva canale disponibile, însă niciunul nu garantează finalizarea cu succes a unei plăţi.

În prezent, multe tranzacţii se derulează prin intermediul unor agenţi de plată, în loc să treacă prin bănci. Această metodă este considerată mai sigură, dar şi mai costisitoare. Costul total al plăţilor transfrontaliere către China ajunge, în medie, la 15% – 20% din valoarea tranzacţiei – sumă care include comisioanele şi taxele percepute de intermediari -, conform datelor furnizate de STT Logistics, o companie de transport de mărfuri.

Potrivit calculelor Bloomberg, utilizarea yuanului de către Rusia în schimburile comerciale cu ţări terţe a intrat, de asemenea, pe un trend negativ spre sfârşitul anului trecut. În acest context, ponderea yuanului la nivel global a revenit la nivelurile de dinaintea războiului din Ucraina, coborând pe locul al cincilea, după yenul japonez, conform datelor SWIFT.

„Impulsul pentru extinderea internaţionalizării yuanului, generat de sancţiunile impuse Rusiei, s-a estompat”, a precizat Martin Chorzempa, cercetător principal la Peterson Institute for International Economics.