Luate prin surprindere, ţările în care investeşte BERD le-ar putea fi greu să ajungă la capacitatea necesară pentru a concura, avertizează creditorul multilateral, scrie Agerpres.
„Ţările care s-au reinventat anterior pot avea un avantaj, deoarece au experienţă în valorificarea noilor oportunităţi”, a afirmat economistul şef al BERD, Beata Javorcik, observând că cele mai multe dintre ele s-au schimbat semnificativ în ultimii 30 de ani.
„Vestea proastă este că nu e uşor să te integrezi în boom-ul AI şi cel din domeniul apărării, deoarece aceste segmente sunt complexe”, a adăugat oficialul.
BERD este prezentă în aproximativ 40 de ţări din Europa de Est, Asia centrală, Orientul Mijlociu şi Africa.
Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a dus la majorarea cheltuielilor din domeniul apărării. Dar, în afară de Polonia şi Turcia, cei mai mari exportatori din domeniul apărării sunt în afara regiunilor BERD. În pofida unui sector vibrant al startup-urilor din apărare, cele din Europa emergentă nu reuşesc să-şi asigure finanţare pe scară mare. Dronele sunt o excepţie, înregistrându-se o creştere rapidă a companiilor producătoare în Ucraina, Estonia, Polonia şi Turcia.
De asemenea, cele mai multe state BERD au rămas în urmă în domeniul AI, se arată în raport. Ele nu sunt active pe segmentul materiilor prime critice, producţiei de cipuri sau centre de date, a explicat Javorcik.
În aproape jumătate din ţările BERD, reţeaua de alimentare cu energie electrică nu ar putea face faţă la un singur centru de date. Economiile mai bogate sunt mai bine plasate pentru a-şi spori productivitatea. Totuşi, ţările pot dezvolta şi exporta aplicaţii pe baza AI, care sunt mai accesibile.
Şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) estima luna trecută că inteligenţa artificială ar putea adăuga 0,4% – 1,2% la creşterea anuală a productivităţii în ţările membre. Cu toate acestea, economistul-şef al OCDE, Stefano Scarpetta, a subliniat că utilizarea AI la locul de muncă rămâne în urma utilizării acesteia de către consumatori, fiind adoptată doar într-o măsură limitată când vine vorba de funcţiunile de bază ale companiilor. „Există un decalaj semnificativ între expunerea la această tehnologie şi utilizarea ei efectivă”, a spus Scarpetta.