De asemenea, localităţile care decid să se unească vor beneficia de fonduri pentru investiţii şi de servicii publice mai bune, scrie Agerpres.
„Astăzi am pus în transparenţă publică ordonanţa de urgenţă privind comasarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale şi măsurile de sprijin aferente. Este prima etapă a unui proces mai amplu de reformă care are un obiectiv final foarte clar, să aducem administraţia României din organizarea anului 1968 în realitatea anului 2028. Vreau să fiu foarte clar de la început. Unim primării, nu desfiinţăm localităţi. Aceasta este o reformă pentru cetăţean şi o reformă care se face împreună cu oamenii”, a precizat Stoica, după şedinţa de Guvern.
Ministrul a subliniat că decizia de comasare aparţine comunităţilor locale şi că procedura nu poate avea loc „fără votul consiliilor locale şi fără acordul comunităţilor exprimat prin referendum”.
Printre beneficiile prezentate se numără reducerea cu 50% a impozitelor pe locuinţe şi terenuri intravilane, timp de cinci ani, precum şi acordarea a cel puţin patru milioane de lei pentru investiţii fiecărei localităţi care se uneşte voluntar, scrie Agerpres.
„Aş vrea să punctez foarte pe scurt ce câştigă concret oamenii care aleg să se unească: impozite pe casă şi teren intravilan reduse la jumătate, timp de cinci ani. Şi vă dau un exemplu. Dacă astăzi un român plăteşte 100 de lei, după unire va plăti 50 de lei. Se vor acorda cel puţin patru milioane de lei investiţii pentru fiecare localitate care se uneşte voluntar prin programul START Reforma Administrativă dintr-un buget total de patru miliarde de lei. Aici vorbim de proiecte de dezvoltare locală, apă, canalizare, drumuri, dispensare, şcoli sau grădiniţe”, a precizat Stoica.
El a adăugat că prioritate la finanţare vor avea comunele care, în urma comasării, vor ajunge la cel puţin 2.500 de locuitori.
În ceea ce priveşte organizarea administrativă, ministrul a dat asigurări că „nu se şterg localităţi de pe hartă”, localităţile îşi vor păstra identitatea, tradiţiile şi istoria, iar primăriile nu vor fi închise pentru cetăţeni.
„În fiecare fostă comună va rămâne un punct de lucru unde oamenii îşi vor putea rezolva problemele administrative. Nu îi punem pe oameni pe drumuri pentru o adeverinţă sau un document. Nu punem oamenii să-şi schimbe actele. Buletinele, permisele şi certificatele rămân valabile. Noua denumire administrativă va fi actualizată la momentul reînnoirii documentelor. Nu blocăm proiectele aflate în derulare. Investiţiile, autorizaţiile şi proiectele europene continuă. Şi nu facem această reformă sacrificând angajaţii din administraţie. Posturile ocupate sunt protejate timp de cel puţin un an de zile, iar oamenii îşi continuă activitatea în noua structură”, a mai arătat ministrul Dezvoltării.
Potrivit calendarului prezentat de acesta, în 2027 comunităţile vor putea decide dacă doresc să participe la procesul de comasare, iar noile structuri administrative vor putea deveni funcţionale începând din 2028.
„Obiectivul meu, ca ministru al Dezvoltării, nu este să raportez la finalul acestui proces mai puţine localităţi. Nu vrem să luăm nimic de la oameni. Vrem să le oferim mai multe oportunităţi, mai mulţi bani pentru dezvoltare, taxe mai mici şi servicii mai bune”, a explicat ministrul.
Stoica a anunţat că va merge în cât mai multe comunităţi pentru a le prezenta cetăţenilor avantajele acestei reforme.
„Îndemn toţi cetăţenii, toţi primarii şi toate UAT-urile să-mi trimită în această perioadă de 10 zile cât mai multe propuneri de amendamente pentru a face o lege cât mai bună. Mesajul meu este tranşant. Dacă oamenii decid în 2027 să facă acest pas, atunci în 2028 vor avea o administraţie mai puternică, impozite reduse la jumătate, bani mai mulţi pentru investiţii şi servicii publice mai bune”, a mai spus Stoica.
Ministrul a precizat că această comasare voluntară reprezintă prima etapă a reformei administrative, în timp ce principiile şi criteriile pentru cea de-a doua etapă nu au fost încă stabilite.
„Etapa a doua se va desfăşura cu mult mai multe ministere ca şi pondere şi cu mult mai mult factori implicaţi, ei vor decide ce să întâmplă. Încă nu s-a ajuns la criterii foarte clare ce să întâmplă în etapa numărul 2”, a adăugat ministrul.
El a precizat că scopul actualei reforme este îmbunătăţirea serviciilor oferite cetăţenilor. Stoica a mai explicat că există deja semnale că mai multe zeci de primării intenţionează să organizeze referendumuri privind comasarea, primele consultări urmând să fie demarate anul viitor.
Întrebat ce se întâmplă cu primarii care îşi vor pierde funcţia în urma comasării, ministrul a spus că aceştia vor rămâne în funcţie până în 2028.
Reorganizarea administrativă trebuie să ţină cont de regiunile actuale economice, prin care se face absorbţia fondurilor europene, iar procesul ar trebui să înceapă cu unităţile administrativ-teritoriale, în timp ce schimbarea judeţelor trebuie pregătită în ani de zile, consideră europarlamentarul Gheorghe Falcă, preşedinte al PNL Arad, scrie Agerpres.
Gheorghe Falcă a declarat vineri, într-o conferinţă de presă, că a rămas „şocat” de hărţile judeţelor care circulă în spaţiul public, arătând că nu se ţine cont de regiunile economice, care sunt esenţiale pentru atragerea fondurilor europene.
„Eu sunt şocat că această idee foarte bună (a reorganizării administrative – n.r.) a început cu hărţi. A început cu un final, fără să se conştientizeze că tu trebuie să realizezi o cercetare, pe baza acelei cercetări faci o legislaţie şi apoi vine etapa de implementat. România are în acest moment, în relaţia cu Uniunea Europeană, opt regiuni, care ele n-au rol administrativ, dar aşa se raportează la Eurostat cele opt regiuni (…) Regiunile actuale n-ai cum să le închizi, pentru că ele gestionează banii europeni şi ele sunt la Bruxelles. În relaţia cu Bruxelles-ul şi cu Eurostatul, se raportează sub această formă. Gândiţi-vă cum arată harta propusă de PSD: judeţul Hunedoara să fie înglobat în judeţul Alba şi dispare. Dar Hunedoara este conectată la fondurile europene la Timişoara, la regiunea noastră, ADR Vest. Nu aşa se face, nici pe mitropolie, nici pe curţile de apel, se face în urma unei cercetări”, a spus Falcă.
El afirmă că are încredere că „2028 poate să fie prima etapă şi finalul 2032, la ceea ce înseamnă reorganizarea administrativă”, scrie Agerpres.
Preşedintele PNL Arad e de părere şi că ar trebui să se înceapă cu unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comunele, oraşele şi municipiile, iar „redesenarea” judeţelor să aibă loc după o pregătire, eventual în perioada 2028-2032.
„Anul viitor trebuie să negociem planul naţional şi regional de parteneriat, toate ţările, cu Uniunea Europeană. În momentul în care vorbim de plan naţional şi regional, tu trebuie să ai planurile regionale făcute şi nu mai schimbi sistemele. Nu poţi să spui că la sfârşitul lui 2028 vei schimba sistemul, dar ai negociat în 2027 regiunile actuale cu Uniunea Europeană. Adică tu cu mâna ta îţi blochezi viitorul, făcând 15 judeţe în loc de opt regiuni pe care le ai funcţionale astăzi”, a punctat Falcă.
Totodată, liderul liberalilor arădeni a menţionat că acest subiect a fost „aruncat” în spaţiul public „de oameni care nu au studiat niciodată sistemele administrative din Europa”.
De asemenea, europarlamentarul afirmă că actualul guvern a adus în discuţie, în acelaşi timp, prea multe proiecte majore, respectiv reorganizarea administraţiei locale, reorganizarea judeţelor, eficientizarea societăţilor şi companiilor naţionale, eficientizarea structurii centrale de stat şi reducerea numărului de parlamentari.
„Aruncând cinci direcţii de reformă nu arată seriozitate, arată dorinţa de a acoperi promisiunile expuse în ultimele şase luni de zile şi care, cu tot respectul, nu pot fi onorate”, a opinat liderul PNL Arad.
El a mai arătat că la nivelul judeţului Arad există 18 comune cu mai puţin de 1.500 de locuitori, în timp ce 46 din cele 68 existente au sub 3.000 de locuitori. De asemenea, există 62 de UAT-uri care au sub 5.000 de locuitori. Astfel, costul mediu pe cap de locuitor este de 1.168 de lei pe an pentru funcţionarea administraţiei locale.
Cea mai performantă comună arădeană este Socodor, care are doar 2.371 de locuitori, dar un cost anual de 234 de lei pe cap de locuitor.