Astăzi a avut loc a 100-a sesiune extraordinară a comisiei mixte româno-sârbe pentru Porțile de Fier. Pe agenda discuțiilor s-a aflat reabilitarea ecluzei HE Djerdap II

Pe agenda evenimentului s-au aflat, ca subiecte principale, remedierea, adaptarea și reabilitarea ecluzei HE Djerdap II, precum și informarea beneficiarilor cu privire la stadiul lucrărilor de protecție suplimentară a disipatorului barajului deversor Porțile de Fier I.

Momentul este unul simbolic și marchează importanța colaborării dintre cele două țări, România și Serbia, în ceea ce privește gestionarea și exploatarea unuia dintre cele mai mari obiective de producție a energie electrice din surse regenerabile din regiune și din Europa.

”Suntem încântați de felul în care decurg angajamentele pe care ni le asumăm împreună – Hidroelectrica și EPS, în interes comun. Ne onorează prietenia cu partenerul sârb, bază solidă a dialogului deschis dintre cele două companii. Vorbim de un parteneriat care a depășit pragul de 50 de ani, o asociere care se sprijină pe onoare, respect reciproc, responsabilitate și muncă.

În plus, proiectul Porțile de Fier reprezintă un exemplu elocvent de coordonare între țări prietene pentru gestionarea eficientă a resurselor. Doresc să profit de această ocazie pentru a saluta în cei mai elogioși termeni colaborarea dintre România și Serbia, colaborare care asigură exploatarea sustenabilă a sistemului hidro-energetic și de navigație de pe Dunăre, contribuind astfel la dezvoltarea economică și la securitatea energetică a regiunii”, a declarat Bogdan Badea (foto), președintele directoratului Hidroelectrica.

Construcția Sistemului Porțile de Fier I a început la data de 7 septembrie 1964, odată cu inaugurarea oficială a șantierului. Obiectivul este simetric față de axa Dunării și este compus din două centrale hidroelectrice cu câte șase hidroagregate cu turbine Kaplan de mare capacitate, două ecluze cu dimensiuni de 310 m x 34 m (câte una pentru fiecare parte) și un baraj deversor cu 14 câmpuri deversoare (câte 7 pentru fiecare parte). Primul obiectiv pus în funcțiune pe partea română a fost ecluza, la data de 14 august 1969.

Agregatele din centrală au fost puse în funcțiune primul în data de 14 august 1970, iar ultimul în decembrie 1971. Inaugurarea oficială a obiectivului s-a facut la data de 16 mai 1972. Prin dimensiunile și puterea lor instalată, agregatele din centrale au fost cele mai mari de acest tip din lume. La fel, prin dimensiunile sasurilor și prin cădere, ecluzele de la Porțile de Fier I se înscriu în lista celor mai mari construcții de acest gen din lume.

Construcția Sistemul Porțile de Fier II a început în anul 1977 odată cu semnarea Acordului între Guvernele României și fostei Iugoslavii. Obiectivul are o configurație nesimetrică, Dunărea fiind barată în două fronturi (cel principal pe brațul principal al Dunării și cel de-al doilea de pe brațul Gogoșu). Obiectivul este compus dintr-o centrală de bază cu 16 agregate de tip bulb (câte opt pentru fiecare parte puse în funcțiune în perioada 1984 – 1986), două centrale suplimentare (funcționale din 1994, cea românească, respectiv din 2000, cea sârbească), trei ecluze (două pe partea română și una pe partea sârbă) și două baraje deversoare (cel românesc pe brațul Gogoșu, cel sârbesc în frontul principal de barare).