A început apelul la procesul în care Air France și Airbus sunt judecate pentru prăbușirea în 2009 a zborului AF447 Rio-Paris

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pe 1 iunie 2009, cursa AF447 de la Rio de Janeiro spre Paris s-a prăbuşit în Oceanul Atlantic în miez de noapte, la câteva ore după decolare, provocând moartea tuturor celor 216 pasageri şi 12 membri ai echipajului. La bordul avionului Airbus A330, înmatriculat F-GZCP, se aflau pasageri de 33 de cetăţenii, între care 72 de francezi şi 58 de brazilieni.

Cutiile negre au confirmat punctul de plecare al prăbuşirii: givrarea sondelor de viteză Pitot în timp ce aeronava zbura la mare altitudine, într-o zonă meteorologică dificilă din apropierea Ecuatorului.

Procesul în apel este prevăzut să dureze până pe 27 noiembrie la Curtea de Apel din Paris, iar cele două companii riscă o amendă de până la 225.000 de euro, precum și o impartantă daună adusă reputației lor.

„Air France va susţine că nu a comis nicio faptă penală care să fi fost la originea acestui accident. Conştientizez că o astfel de afirmaţie poate fi dificil de auzit pentru apropiaţii victimelor, dar vreau să subliniez că ea nu diminuează în niciun fel compasiunea noastră pentru ceea ce au trăit şi continuă să trăiască”, a declarat în instanţă Anne Rigail, directoarea generală a Air France.

Pe 17 aprilie 2023, după două luni de dezbateri extrem de tehnice, punctate de momente emoţionante în timpul audierilor familiilor îndoliate, Tribunalul Penal din Paris a achitat Airbus şi Air France de acuzaţiile penale, recunoscându-le în acelaşi timp răspunderea civilă; instanţa a considerat că, deşi au avut loc „imprudenţă” şi „neglijenţă”, „nu se poate demonstra nicio legătură cauzală clară” cu accidentul cu cel mai mare număr de victime din istoria companiilor franceze.

Dintre cele 489 de părţi civile din prima instanţă, 281 s-au alăturat apelului în acest dosar. Pentru familii, acest proces reprezintă „ultima şansă”, potrivit lui Philippe Linguet, fratele unei victime a accidentului.

Air France este judecată pentru că nu a implementat un instructaj al piloţilor adaptat la situaţiile de givrare a sondelor Pitot, care măsoară viteza aeronavei din exterior, şi pentru că nu a informat în mod adecvat echipajele.

În ce priveşte Airbus, instanţa acuză producătorul aeronautic european că a subestimat gravitatea defecţiunilor sondelor de viteză şi că nu a luat toate măsurile necesare pentru a informa urgent companiile aeriene echipate cu acestea, ceea ce producătorul contestă.

„Nu recunoaştem acuzaţiile care ne sunt aduse. Spun acest lucru cu umilinţă, din respect pentru rolul justiţiei şi, mai presus de toate, din profundul meu angajament faţă de siguranţa transportului aerian”, a declarat Guillaume Faury, CEO-ul Airbus, în faţa instanţei.

Primele rămăşiţe ale aeronavei şi corpurilor celor aflaţi la bord au fost găsite în zilele următoare accidentului, dar epava nu a fost localizată decât doi ani mai târziu, după îndelungi căutări, la o adâncime de 3.900 de metri.

Dezorientat de consecinţele defectării sondelor, unul dintre copiloţi a adoptat o traiectorie ascendentă, iar, în confuzia lor, cei trei piloţi nu au reuşit să recâştige controlul aeronavei, care nu a mai răspuns la comenzi şi s-a prăbuşit în ocean, 4 minute şi 23 de secunde mai târziu.

Prima lună a procesului este dedicată audierii martorilor şi experţilor, reprezentanţii Airbus şi Air France urmând să fie interogaţi începând cu 27 octombrie.

Sursa foto: Flickr