Străinii își mută capitalurile din România, Polonia, Ungaria şi țările baltice. BNR a cumpărat titluri de stat de aproximativ un miliard de lei ca să compenseze lipsa de lichiditate

„Dat fiind faptul că am văzut o diferenţă prea mare între Bid şi Ask, iar lichiditatea din piaţă avea prea mult de suferit, BNR a luat decizia de a cumpăra titluri de stat pe piaţa secundară”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii centrale. Potrivit informaţiilor deţinute de Economica, BNR a cumpărat tituri de stat de aproape un miliard de lei.

Pe de altă parte, surse din piaţa financiar-bancară spun că, aşa cum era ușor de anticipat, cursul de schimb este puternic suștinut de banca centrală, prin atragerea lichidității din piață. Dacă la sfârşitul lunii ianuarie vorbeam de un excedent de lichiditate de 1,8 miliarde de lei, acum vorbim  deja de deficit. Este şi motivul pentru care banca centrală a început să cumpere titluri de stat de pe piaţa secundară, cu atât mai mult cu cât Ministerul Finanţelor s-a confruntat cu câteva şedinţe dezastruoase în privinţa vînzărilor de titluri de stat.

Odată  cu izbucnirea războiului din Ucraina, scăderea investiţiilor străine în România s-a accentuat. De altfel, aversiunea la risc a investitorilor a crescut în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, ieşiri de capitaluri fiind raportate și în Polonia, Ungaria şi țările baltice. La noi, volumul tranzacţionărilor în valută a crescut într-o săptămână cât creşteau în condiţii normale într-o lună.

Totuşi, analiştii nu văd acţiunea BNR de cumpărare de titluri de stat pe piaţa secundară ca fiind una de durată. Ministerul Finanţelor trebuie să gasească surse alternative de finanţare pentru că utilizarea la nesfârşit a metodei menţionate mai sus ar conduce la o emisiune suplimentară şi neavenită de monedă. În plus, inflaţia are o ascensiune destul de rapidă, ascensiune care la un moment dat face ca majorarea dobânzii de politică monetară să nu mai conteze. Deci şi instrumentele BNR par să fie în acest caz mărginite.