A murit fostul vicepreședinte american Dick Cheney, unul dintre arhitecții invaziei americane din Irak

Decesul, care a survenit luni, a fost provocat de complicaţiile unei pneumonii, la care s-au adăugat afecţiuni cardiace şi vasculare mai vechi. De altfel, el s-a confruntat cu probleme cardiace în cea mai mare parte a vieţii sale adulte. A suferit cinci atacuri de cord între anii 1978 şi 2010, iar din 2001 purta un stimulator cardiac.

Numărul doi al preşedintelui republican George W. Bush (2001-2009), Dick Cheney este considerat unul dintre cei mai puternici vicepreşedinţi din istoria SUA. El i-a surprins pe americani în timpul alegerilor prezidenţiale din 2024, când a anunţat că o va vota pe democrata Kamala Harris şi l-a criticat pe republicanul Donald Trump, pe care îl considera nepotrivit pentru Biroul Oval. „Avem datoria să punem ţara deasupra diviziunilor partizane pentru a ne apăra Constituţia”, şi-a motivat el atunci opţiunea.

Dick Cheney a candidat pe aceeaşi listă cu George W. Bush în ambele campanii prezidenţiale victorioase ale acestuia şi a fost cel mai influent consilier al său la Casa Albă, într-o perioadă marcată de terorism, războaie şi transformări economice.

El rămâne în istorie ca unul dintre republicanii din rândul aşa-numiţilor ‘hawks’ (termen care îi desemnează pe politicienii adepţi ai unei linii dure în politica externă americană) şi unul care a jucat un rol central şi controversat în invazia asupra Irakului în 2003.

Intrat la Casa Albă mai întâi sub preşedintele republican Gerald Ford, Dick Cheney l-a înlocuit ulterior pe Donald Rumsfeld în funcţia de şef de cabinet şi apoi a condus, fără succes, campania de realegere a lui Gerald Ford împotriva lui Jimmy Carter în 1976.

Republican convins, Cheney s-a lansat doi ani mai târziu în cursa electorală pentru Congres şi a câştigat un mandat în Camera Reprezentanţilor, ca reprezentant al statului Wyoming, poziţie pe care şi-a păstrat-o un deceniu.

Numit secretar al apărării de preşedintele George H.W. Bush în 1989, Dick Cheney a fost la conducerea Pentagonului în timpul Războiului din Golf din 1990-1991. Apoi a plecat în sectorul privat după ce democratul Bill Clinton i-a luat locul lui George H.W. Bush la Casa Albă.

Începând din anul 1995 el a fost timp de cinci ani director general al companiei de servicii petroliere Halliburton, înainte de a reveni în politică din poziţia de candidat pe aceeaşi listă cu George W. Bush la alegerile prezidenţiale din 2000.

Devenit vicepreşedinte, funcţie care a fost punctul culminant al îndelungatei sale cariere politice, Dick Cheney a promovat la Casa Albă ideologia neoconservatoare a politicienilor „hawks” şi a jucat din această poziţie un rol mai important în comparaţie cu majoritatea predecesorilor săi.

El este considerat în mod special unul dintre cei care au influenţat substanţial decizia de a invada Afganistanul, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, iar un an şi jumătate mai târziu decizia de invadare a Irakului.

Pentru această invazie din urmă, administraţia americană a invocat drept pretext o presupusă intenţie a regimului preşedintelui Saddam Hussein de a se dota cu arme de distrugere în masă, arme care nu au fost apoi niciodată găsite, iar investigaţiile postbelice nu au relevat nici existenţă unor legături operaţionale între regimul lui Saddam Hussein şi gruparea teroristă al-Qaida, aceasta fiind o altă justificare avansată de SUA în favoarea invaziei.

Dick Cheney a declarat ulterior că refuză să creadă că Saddam Hussein nu dezvolta un program de arme de distrugere în masă. Pe de altă parte, societatea Halliburton pe care el o condusese, a doua cea mai mare companie de servicii petroliere din lume, a obţinut câştiguri substanţiale de pe urma războiului din Irak.

De asemenea, Dick Cheney a fost unul dintre cei mai vocali susţinători ai tehnicilor brutale de interogatoriu, considerate acum pe scară largă ca fiind acte de tortură, aplicate împotriva suspecţilor de terorism la închisoarea de la Guantanamo şi în închisorile secrete ale CIA.

Saddam Hussein a fost capturat, judecat şi executat, dar războiul din Irak, în care circa 5.000 de americani au fost ucişi, a continuat până în 2011, după care trupele americane au rămas în această ţară încă un deceniu, pentru a încerca să o stabilizeze şi să respingă extremiştii organizaţiei jihadiste Statul Islamic (SI).

Conflictul din Afganistan a continuat până în 2021, când preşedintele democrat Joe Biden s-a văzut forţat să retragă de acolo ultimele trupe americane după ce talibanii au cucerit capitala Kabul, punând capăt unui război în care peste 2.300 de militari americani au fost ucişi.

Sursa foto: Flickr