A murit James Watson, unul dintre descoperitorii structurii spiralate a ADN-ului și câșigător al Premiului Nobel pentru Medicină. Celebrul savant avea 97 de ani

Descoperirea, făcută pe avea doar 24 de ani, l-a transformat într-o figură consacrată în lumea științei timp de decenii. Dar spre sfârșitul vieții sale, s-a confruntat cu condamnări și critici profesionale pentru remarci jignitoare, inclusiv pentru afirmațiile că persoanele de culoare sunt mai puțin inteligente decât persoanele albe, notează The Guardian.

Watson a împărțit premiul Nobel în 1962 cu Francis Crick și Maurice Wilkins pentru descoperirea faptului că acidul dezoxiribonucleic, sau ADN-ul, este o dublă spirală, formată din două catene care se înfășoară una în jurul celeilalte pentru a crea ceea ce seamănă cu o scară lungă, ușor răsucită.

Această descoperire a reprezentat o adevărată revoluție. A sugerat instantaneu cum este stocată informația ereditară și cum celulele își duplică ADN-ul atunci când se divid. Duplicarea începe cu cele două catene de ADN care se desprind ca un fermoar.

Chiar și printre oamenii obișnuiți, dubla spirală avea să devină un simbol al științei recunoscut instantaneu, apărând în locuri precum lucrările lui Salvador Dalí și un timbru poștal britanic.

Descoperirea a contribuit la deschiderea ușii către evoluții mai recente, cum ar fi modificarea structurii genetice a ființelor vii, tratarea bolilor prin inserarea de gene în pacienți, identificarea rămășițelor umane și a suspecților criminali din probele de ADN și urmărirea arborilor genealogici. Dar a ridicat și o serie de întrebări etice, cum ar fi dacă planul corpului ar trebui modificat din motive cosmetice sau într-un mod care să fie transmis urmașilor unei persoane.

„Francis Crick și cu mine am făcut descoperirea secolului, asta a fost destul de clar”, a spus odată Watson. Mai târziu, el a scris: „Nu exista nicio modalitate prin care să fi putut prevedea impactul exploziv al dublei spirale asupra științei și societății.”

Watson nu a mai făcut niciodată o altă descoperire de laborator atât de mare. Dar în deceniile care au urmat, a scris manuale influente și un memoriu de succes și a contribuit la ghidarea proiectului de cartografiere a genomului uman. A ales tineri oameni de știință străluciți și i-a ajutat. Și și-a folosit prestigiul și contactele pentru a influența politica științifică.

Watson a murit în îngrijiri paliative după o scurtă boală, a declarat fiul său vineri. Fostul său laborator de cercetare a confirmat că murise cu o zi mai devreme.

„Nu a încetat niciodată să lupte pentru oamenii care sufereau de boli”, a spus Duncan Watson despre tatăl său.

Motivația inițială a lui Watson pentru susținerea proiectului genetic a fost personală: fiul său, Rufus, fusese spitalizat cu un posibil diagnostic de schizofrenie, iar Watson și-a dat seama că cunoașterea structurii complete a ADN-ului ar fi crucială pentru înțelegerea acestei boli, și pentru a-și ajuta fiul.

El a atras o atenție nedorită în 2007, când revista Sunday Times din Londra l-a citat spunând că este „inerent pesimist în privința perspectivei Africii”, deoarece „toate politicile noastre sociale se bazează pe faptul că inteligența lor este aceeași cu a noastră, în timp ce toate testele spun că nu chiar”. El a spus că, deși speră că toată lumea este egală, „oamenii care trebuie să se ocupe de angajați de culoare descoperă că acest lucru nu este adevărat”.

Și-a cerut scuze, dar declarația a stârnit o furie internațională și a fost suspendat din funcția de cancelar al prestigiosului Laborator Cold Spring Harbor din New York. S-a pensionat o săptămână mai târziu, după ce a ocupat acolo diverse funcții de conducere timp de aproape 40 de ani.

Într-un documentar de televiziune difuzat la începutul anului 2019, Watson a fost întrebat dacă opiniile sale s-au schimbat. „Nu, deloc”, a spus el. Ca răspuns, laboratorul Cold Spring Harbor i-a revocat mai multe titluri onorifice pe care i le-a acordat lui Watson, spunând că declarațiile sale erau „reprobabile” și „nefundate științific”.

El a dat dovadă de „o tendință regretabilă spre remarci incendiare și jignitoare, mai ales spre sfârșitul carierei sale”, a declarat Dr. Francis Collins, directorul Institutului Național de Sănătate, în 2019. „Izbucnirile sale, în special când reflectau asupra rasei, erau atât profund greșite, cât și profund dureroase. Mi-aș fi dorit doar ca opiniile lui Jim despre societate și umanitate să se fi putut potrivi cu strălucitele sale perspective științifice.”

În toamna anului 1951, înaltul și slabul Watson, deja deținător al unui doctorat la 23 de ani, a ajuns la Universitatea Cambridge din Marea Britanie, unde l-a întâlnit pe Crick. După cum a spus mai târziu un biograf al lui Watson: „A fost dragoste intelectuală la prima vedere.”

Împreună, au căutat să abordeze structura ADN-ului, ajutați de cercetările cu raze X ale colegei Rosalind Franklin și ale studentului ei Raymond Gosling. Watson a fost ulterior criticat pentru o portretizare disprețuitoare a lui Franklin în „Dubla helix”, iar astăzi este considerată un exemplu proeminent de femeie de știință ale cărei contribuții au fost trecute cu vederea. Ea a murit în 1958.

Watson și Crick au construit modele asemănătoare jucăriilor Tinker Toy pentru a deduce structura moleculei. Într-o sâmbătă dimineață din 1953, după ce s-a jucat cu bucăți de carton pe care le decupase cu grijă pentru a reprezenta fragmente ale moleculei de ADN, Watson și-a dat seama brusc cum aceste bucăți puteau forma „treptele” unei scări cu dublă spirală.

Prima sa reacție a fost: „E atât de frumos.”

În urma descoperirii, Watson a petrecut doi ani la Institutul de Tehnologie din California, apoi s-a alăturat facultății de la Harvard în 1955. Înainte de a părăsi Harvard în 1976, el a creat practic programul universității pentru biologie moleculară, își amintea Mark Ptashne, un om de știință, într-un interviu din 1999.

Watson a devenit directorul Laboratorului Cold Spring Harbor în 1968, președintele acestuia în 1994 și cancelarul acestuia 10 ani mai târziu. A transformat laboratorul din Long Island într-un centru educațional pentru oameni de știință și neoameni de știință, a concentrat cercetarea asupra cancerului, a insuflat un sentiment de entuziasm și a strâns sume uriașe de bani.

Sursa foto: Flickr