Abu Dhabi National Oil Company încheie un acord de zece miliarde dolari şi se angajează să ţină sub control costurile

Este cea mai mare investiţie pe plan global în infrastructura energetică din acest an, a afirmat Sultan al-Jaber.

Un consorţiu format din Global Infrastructure Partners (GIP), Brookfield Asset Management, Fondul suveran de investiţii din Singapore (GIC), un fond de pensii din Ontario (Canada), NH Investment & Securities şi grupul italian Snam vor investi în anumite active ale infrastructurii de gaze ale ADNOC, evaluate la 20,7 miliarde de dolari, a informat compania din Emiratele Arabe Unite.

Consorţiul va aduce în Abu Dhabi 10,1 miliarde de dolari în investiţii străine directe şi va achiziţiona o participaţie de 49% în nou înfiinţata subsidiară ADNOC Gas Pipeline Assets, în timp ce ADNOC va deţine restul de 51%.

Acordul vine într-un moment în care principalele companii energetice globale, inclusiv ADNOC, sunt nevoite să-şi ţină sub control costurile, din cauza preţului scăzut al ţiţeiului, în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19).

Strategia de transformare iniţiată în urmă cu patru ani a ajutat ADNOC să se adapteze mai rapid la schimbările de pe piaţă, iar compania va continua să lucreze cu investitorii strategici pentru a atrage capital externe şi a maximiza valoarea resurselor sale, a declarat al-Jaber.

„În actualul context al preţurilor scăzute, trebuie să ne concentrăm pe lucrurile pe care ştim că le putem controla şi mă refer la costuri, trebuie să rămânem vigilenţi”, a adăugat şeful companiei.

Al-Jaber a explicat că decizia Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi altor producători din afara cartelului, reuniţi în grupul OPEC+, de a extinde reducerea producţiei până la finalul lunii iulie a întărit încrederea iar cererea se redresează, pe măsurile ce economiile globale se redeschid lent. Această tendinţă ar urma să continue pe parcursul acestui an, a apreciat şeful ADNOC.

Grupul a decis în aprilie reducerea producţiei cu 9,7 milioane barili pe zi (bpd) în lunile mai şi iunie. Din iulie, reducerile se vor atenua gradual, iar până în decembrie se vor situa la 7,7 milioane barili pe zi.

Acordul este menit să combată declinul preţului ţiţeiului, în contextul pandemiei de coronavirus (COVID-19). Măsurile de izolare introduse pentru a ţine sub control răspândirea virusului au afectat în mod deosebit piaţa petrolieră, unde preţurile s-au prăbuşit cu 70% până la mijlocul lunii aprilie şi au dus la acumularea unor stocuri mari de petrol şi combustibili la nivel mondial.