Achiziţie ciudată: Guvernul vrea să afle acum statutul juridic al conductelor de distribuţie a gazelor, pe care le-a privatizat deceniul trecut

„Ministerul Energiei intenţionează să deruleze un proces de consultare a pieţei privind stabilirea unei valori estimate pentru încheierea unui contract de servicii de consultanţă referitoare la aspectul privind statutul juridic al activelor de bază care fac obiectul clauzelor contractuale în cadrul unui contract de privatizare” se arată în caracteristicile tehnice ale studiului pe care Ministerul vrea să-l solicite.

„Gradul ridicat de complexitate al activităţilor ce urmează a face obiectul consultării rezidă din numeroasele modificări legislative care au vizat sectorul de gaze naturale şi implicit abordările cu privire la tipul proprietăţii asupra reţelelor de distribuţie gaze naturale ce includ conducte şi staţii de reglare-măsurare gaze naturale”, se mai arată în documentaţie.

„Consultantul selectat va desfăşura în principal activităţi de analiză a cadrului legal privind reglementarea înscrierii activelor de tip conducte de distribuţie gaze naturale şi staţii reglare-măsurare gaze naturale în patrimoniul şi/sau proprietatea operatorilor economici, evoluţia modificărilor legislative în acest domeniu începând cu anul 1991 precum şi analiza de caz în situaţia concreată ce urmează a fi perezentată ca obiectiv în contractul de consultanţă, dacă va fi cazul”, scrie Ministerul Energiei.

Guvernul României a privatizat cele două societăţi Distrigaz, Nord şi Sud, care se ocupau de distribuţia de gaze naturale în jumătatea de nord, respectiv de sud a României. Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud au trecut în proprietatea E.ON Ruhrgas, respectiv Gaz de France în vara anului 2005. Acum, activitatea de distribuţie se face prin intermediul Delgaz Grid, societate controlată de E.On şi Distrigaz Sud Reţele, societate controlată de Engie (fosta Gaz de France).

La momentul privatizării, cele două companii au primit concesiunea exclusivă pentru serviciul de distribuţie a gazelor, alături de o bază de active, care este remunerată, procentual, printr-o rată reglementată de stat, remuneraţie plătită apoi de toţi consumatorii, prin facturi. Baza de active creşte odată cu investiţiile noi care se fac în reţea.

Amintim că cei doi distribuitori de gaze au fost în atenţia Curţii de Conturi. Un raport din anul 2016, publicat de Adevărul arăta existenţa unor discrepanţe foarte mari între numărul de kilometric de conducte şi cel al staţiilor de reglare-măsurare înscris în contractele de privatizare şi cât au spus companiile că au preluat în gestiune.

„Astfel, la privatizare, Distrigaz Nord avea 13.282 de kilometri de ţevi şi 2.342 de staţii de reglare. Numai că, la 30 iunie 2007, mai erau înregistrate în evidenţa societăţii „reţele de distribuţie în patrimoniu” în lungime de 9.635 de kilometri, rezultând o diferenţă în minus de 3.647 de kilometri. În privinţa staţiilor de reglare, E.ON mai avea în acte doar 1.552 de bucăţi, faţă de 2.342 înaintea privatizării”, scria Adevărul.