Acord „brutal” pentru Grecia. Austeritate fără precedent, privatizări masive şi supraveghere străină

Economica.net
13 07. 2015
6088370_3x2_940x627_94144000

Şase seturi de măsuri, printre care tăierea cheltuielilor şi reforma sistemului de pensii, vor trebui adoptate de Atena până miercuri (15 iulie), la ora 24.00, şi aprobate de parlamentul elen pentru ca negocierile cu creditorii internaţionali să poată începe.

În probabil singura concesie făcută lui Tsipras după impunerea unui set de condiţii dure, Germania a renunţat la opţiunea ieşirii temporare a Greciei (pentru cinci ani) din zona euro.

Alexis Tsipras a declarat duminică, la sosirea la summitul zonei euro, că doreşte ‘încă un compromis onest’ pentru a menţine Europa unită. În schimb, el a fost subiectul unei umilinţe de 16 ore din partea liderilor nervoşi pentru că premierul grec le-a respins oferta de ajutor prezentată în iunie şi a organizat în acest sens un referendum, continuă Reuters.

Un oficial UE a estimat că ultimele două săptămâni de turbulenţe economice şi politice au costat statul grec alte 25-30 miliarde de euro.

Şefa guvernului german Angela Merkel, a cărei ţară este cel mai mare contributor la Mecanismul European de Stabilitate, a avertizat de la bun început că negocierile cu Atena vor fi dificile. ”Cea mai importantă monedă s-a pierdut şi aceea este încrederea. Acest lucru înseamnă că vom avea discuţii dure şi că nu va exista un acord cu orice preţ”, a spus Merkel, înaintea începerii summitului zonei euro.

Dacă Grecia îndeplineşte condiţiile prevăzute în noul acord, atunci parlamentul de la Berlin se va reuni joi pentru a-i mandata pe cancelarul Angela Merkel şi pe ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble să negocieze noul împrumut. Apoi, miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogrup) vor putea lansa oficial negocierile.

Probabil cea mai grea condiţie pe care Alexis Tsipras a fost nevoit să o accepte este insistenţa Germaniei privind crearea în afara Greciei a unui fond care să regrupeze active greceşti în valoare de 50 de miliarde de euro, pentru a garanta privatizările promise de autorităţile de la Atena.

Experţii UE şi ai FMI estimează că în prezent activele de stat ale Greciei eligibile pentru privatizarea valorează numai 7 miliarde euro. Un diplomat european a apreciat chiar că Grecia riscă să devină un ‘protectorat german’, pierzându-şi tot mai mult din suveranitate.

În ceea ce-l priveşte, Tsipras a cerut un angajament mai ferm al creditorilor internaţionali de a restructura datoria Greciei, pentru a o face sustenabilă pe termen mediu, adaugă agenţia de presă britanică.

 

Liderii zonei euro au ajuns luni în unanimitate la un acord cu privire la Grecia referitor la un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană), al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani, a anunţat pe Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, informează DPA.’Summitul zonei euro a ajuns în unanimitate la un acord. Totul este pregătit pentru activarea Mecanismului European de Stabilitate (ESM) pentru Grecia, cu reforme serioase şi sprijin financiar’, a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Parlamentul de la Atena trebuie să adopte reforme în următoarele zile

‘Detaliile încă nu sunt clare. Grecia este în pragul falimentului şi acum Parlamentul de la Atena trebuie să adopte reforme în următoarele zile pentru a obţine asistenţă financiară. Eurogrupul a prezentat cereri suplimentare care vor fi greu de acceptat de partea elenă. Cea mai serioasă dificultate o reprezintă rolul FMI într-un viitor pachet de asistenţă financiară şi suma de bani pe care trebuie să o obţină Grecia în urma privatizărilor’, a anunţat corespondentul BBC la Bruxelles.

Miniştrii de Finanţe din zona euro au propus duminică transferul unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent extern, cel mai probabil fondul din Luxemburg.

De asemenea, Eurogrupul doreşte implicarea FMI în orice program pentru Grecia, în timp ce autorităţile de la Atena se opun.

Băncile rămân închise

Autorităţile elene au extins vacanţa bancară până pe data de 13 iulie, restricţionând retragerea din bancomate la 60 de euro pe zi. Decizia de închidere a băncilor a fost luată pe 29 iunie, în urma eşuării negocierilor pentru ajutor între Grecia şi creditorii internaţionali.

Pe termen lung, însă, unele mari bănci greceşti ar putea să fie închise sau preluate de rivalii mai puternici, într-un proces de restructurare a sectorului, care ar urma oricărui program de salvare a Greciei, au declarat, pentru Reuters, o serie de oficiali europeni.

Un oficial european a declarat că primele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece, Eurobank, Piraeus şi Alpha Bank, ar putea fi reduse la două instituţii, o măsură care, fără îndoială, se va lovi de opoziţia autorităţilor de la Atena. O a doua sursă a apreciat că, deşi fuziunea băncilor elene este necesară, acest proces ar putea să se deruleze pe o perioadă mai lungă de timp.

Cele patru mari bănci greceşti au fost supuse anul trecut la testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Cu excepţia Alpha Bank, celelalte trei bănci greceşti nu au trecut testele de rezistenţă.

În România, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias, National Bank of Greece şi Alpha Bank controlează împreună aproximativ 12% din activele bancare.

––

Acordul a venit după mai bine de 17 ore de negocieri. ‘Acord’, a scris pe Twitter şi premierul belgian Charles Michel.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al guvernului cipriot a postat pe contul său de Twitter: ‘Se pare că avem un acord’.

Totodată, premierul luxemburghez Xavier Bettel a scris tot pe Twitter că liderii din zona euro ‘sunt aproape de un acord’, adăugând că ‘Europa este puternică’, potrivit DPA.

Liderii statelor din zona euro s-au reunit duminică seară pentru a decide dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile pentru începerea negocierilor cu Atena privind un nou program de asistenţă financiară de la creditorii internaţionali (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană), al treilea program de acest fel în ultimii cinci ani. Reuniunea la nivel înalt a zonei euro a fost precedată de una a miniştrilor de finanţe (Eurogrup). Aceştia au elaborat un document potrivit căruia un eventual nou program de asistenţă financiară pentru Grecia este estimat la 82-86 miliarde de euro.