Miliardarul Niculae: Acum nu mai depind de niciun ministru. Am făcut firmă mixtă cu Gazprom

În urmă cu o săptămână InterAgro, compania omului de afaceri Ioan Niculae, anunţa că a înfiinţat o societate mixtă cu gigantul rus Gazprom care ar urma să alimenteze industria chimică din România.

„Cele două părţi au convenit să-şi armonizeze eforturile în cadrul unor contracte de tolling şi să proceseze gaze naturale din import şi din producţia internă, respectând cu stricteţe legislaţia românească în domeniu, atât în combinatele chimice deţinute de InterAgro, cât şi altele din industria chimică”, spunea recent un comunicat InterAgro.

Întrucât textul comunicatului este ambiguu i-am solicitat lui Niculae să ne explice în ce constă, de fapt, parteneriatul cu Gazprom. Acesta a explicat pentru ECONOMICA.NET că înţelegerea cu ruşii vizează procesarea de gaze. „Am înfiinţat Intergaz în care e acţionar Gazprom cu 50% şi InterAgro cu 50%. Gazprom Elveţia vinde gaze către InterAgro, o societate în care e acţionar, iar InterAgro fabrică îngrăşăminte pe care le vinde şi după ce încasează banii plăteşte factura pe gaze. În felul acesta îmi corelez preţul pe care îl plătesc pe gaze cu preţul îngrăşămintelor de pe pieţele internaţionale. Am eliminat riscul ca un ministru să se trezească, într-o dimineaţă, cu o proastă dispoziţie şi să mărească preţul la gaze sau să mi le taie”, a precizat Niculae. El va continua să cumpere şi gaze interne în limita cantităţilor existente la Romgaz şi Petrom.

Potrivit acestuia, preţul gazelor pe care îl plăteşte ruşilor este mai mare decât cel al gazelor de intern însă mult mai mic decât cel de 500 de dolari cu cât vinde, acum, Gazprom gazele în România. „Nu ştiu cu cât, am uitat”, spune omul de afaceri. Acesta precizează, însă, că atâta timp cât va dura parteneriatul cu ruşii fabricile sale şi-au asigurat funcţionarea şi angajaţii salariile.

O înţelegere similară, pe energie electrică însă, are producătorul de aluminiu Alro cu Hidroelectrica. Considerat printre „baieţii deştepţi”

În ultimii doi ani, combinatele lui Niculae au fost închise de mai multe ori pentru că statul, prin Agenţia de Reglementare în Energie, a hotărât fie să livreze populaţiei cea mai mare parte a gazelor din producţia internă lăsând fabricile chimice cu gazele scumpe, din import. Alteori i-a tăiat alimentarea cu gaze pentru că nu erau suficiente pentru populaţie. Aceste lucruri au făcut ca activitatea fabricilor să devină nerentabilă având în vedere că 80% din costurile unui combinat chimic provin din plata gazelor. Gazele de producţie locală costă 160 de dolari pe mia de metri cubi, de trei ori mai puţin decît cele ruseşti.

Din 2007 şi până în 2009 , Niculae a fost, însă, principalul beneficiar al unei hotărâri de Guvern  prin care combinatele chimice primeau doar gaze din producţia internă pe motivul că Guvernul doreşte să ajute industria chimică să depăşească efectele negative ale crizei financiare.

După ce această facilitate a expirat, Niculae a avut un şir de declaraţii belicoase la adresa fostului Guvern şi a mai multor reprezentanţi ai statului acuzându-i că vor să saboteze industria chimică românească. În prezent, Niculae este anchetat de DIICOT într-un dosar de subminare a economiei naţionale care vizează exact problema gazelor ieftine primite timp de 16 luni de omul de afaceri. În dosar mai apar alţi 40 de angajaţi şi foşti angajaţi ai Romgaz şi ai ministerului Economiei.

Ioan Niculae deţine prin intermediul InterAgro şase combinate de îngrăşăminte cu 7.000 de angajaţi. El mai are afaceri în agricultură, comerţ, turism şi energie.