Adevărul nespus despre pensionarea unor poliţişti la 49 de ani, cea mai mică vârstă de pensionare a acestei categorii: au desfăşurat activităţi operative încadrate în condiţii de risc major

Numărul total al beneficiarilor de pensii de serviciu proveniţi doar din structurile MAI, plătiţi de Casa de Pensii Sectorială (CPS) a MAI, este de 89.910 persoane în în octombrie 2025, au răspuns pentru Economica.net oficialii MAI.
Pentru acurateţea şi relevanţa datelor prezentate de Economica.net, în numărul antemenţionat (89.910 pensionari) nu a fost inclus şi numărul acelor beneficiari de pensii de serviciu proveniți din structuri ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), SRI, SPP, STS, SIE, MApN, care sunt în evidenţa şi sunt plătiţi de CPS a MAI.

Am folosit ca referinţă luna octombrie 2025, pentru coerenţa şi continuitatea analizelor Economica.net despre subiectul pensiilor de serviciu militare. Amintim că toate analizele publicate până acum despre veniturile nete din pensia de serviciu militară a beneficiarilor din evidenţa CPS a MAI şi din evidenţa CPS a MApN au avut ca referinţă luna octombrie 2025.

„În luna octombrie 2025, vârsta minimă a personalului care a trecut în rezervă pentru pensie la limită de vârstă este de 47 de ani și 6 luni în cazul militarilor exclusiv pompieri și jandarmi, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data deschiderii dreptului la pensie.
La stabilirea drepturilor de pensie a fost valorificată întreaga vechime realizată în serviciu, inclusiv perioada efectuată ca militar în termen, militar angajat pe bază de contract/sergent angajat pe bază de contract, precum și subofiţeri, potrivit reglementărilor în vigoare.
De asemenea, menţionăm că întreaga perioadă de activitate s-a desfășurat în condiţii speciale de muncă, personalul în cauză exercitând atribuții operative, cu preponderență în domeniul intervenției, aspecte avute în vedere la stabilirea drepturilor de pensie”, au răspuns pentru Economica.net oficialii MAI.

În cazul polițiștilor, vârsta minimă a personalului care a încetat raporturile de serviciu (beneficiar de pensie pentru limită de vârstă n. red.) este de 49 de ani, în conformitate cu prevederile legale aplicabile la data încetării acestora. Persoanele în cauză au desfășurat activități operative încadrate în condiții de risc major, potrivit reglementărilor specifice domeniului de activitate, au explicat pentru Economica.net oficialii MAI.

Există situații în care dreptul la pensie pentru limită de vârstă în sistemul pensiilor militare de stat a fost deschis la vârsta de 70 de ani. Aceste situații au intervenit ca urmare a faptului că, la momentul stabilirii drepturilor de pensie în sistemul public, nu a fost valorificată vechimea realizată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, au mai spus pentru Economica.net oficialii MAI.

Cea mai mică vârstă înregistrată la data deschiderii dreptului la pensie anticipată parţială în octombrie 2025 este de 39 de ani, persoana în cauză fiind declarată inaptă pentru desfășurarea serviciului militar. În conformitate cu prevederile legale aplicabile în materia pensiilor militare de stat, constatarea stării de inaptitudine de către comisiile medicale de specialitate, constituite conform legii, pentru serviciul militar determină încetarea raporturilor de serviciu și deschiderea, din oficiu, a dreptului la pensie.
Prin urmare, deschiderea dreptului la pensie anticipată parțială la vârsta de 39 de ani nu reprezintă o derogare de la cadrul normativ, ci consecința aplicării dispozițiilor legale care reglementează situațiile de inaptitudine pentru serviciul militar.
Cea mai mare vârstă înregistrată la data deschiderii dreptului la pensie anticipată parţială în octombrie 2025 este de 58 de ani, au mai răspuns pentru Economica.net oficialii MAI.

Casa de Pensii Sectorială a MAI nu are în evidenţă şi deci nici în plată beneficiari de pensie de serviciu anticipată.

Context

Guvernul lucrează în prezent mai multe variante de modificare a Legii pensiilor militare.

Reacţia sindicatelor EUROPOL şi SNPP care spun că nu au fost chemate de guvern la consultări în privinţa modificării Legii pensiilor militare:

Orice discuție privind modificarea vârstei minime de pensionare trebuie purtată exclusiv în contextul existenței unor garanții ferme din partea statului referitoare la asigurarea unui nivel corespunzător al condițiilor de muncă, astfel încât speranța medie de viață a personalului vizat să fie comparabilă cu cea a altor categorii profesionale. Specificul activităților din poliție și din Poliția Penitenciară presupune expunere constantă la stres, riscuri fizic și psihice, factori care influențează negativ viata și sănătatea angajaților, diminuând semnificativ speranța de viață. În lipsa unor măsuri compensatorii adecvate, majorarea vârstei de pensionare reprezintă o măsură disproportionate”, au spus Sindicatul Polițiștilor Europeni EUROPOL și Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare SNPP, într-o luare de poziţie recentă despre acest subiect.

“Având în vedere specificitatea profesiei, care a determinat instituirea unor interdicții, incompatibilități și restrângeri ale unor drepturi fundamentale, orice modificare a condițiilor de pensionare trebuie să fie însoțită de o reevaluare a acestor limitări. În ipoteza în care statul intenționează să alinieze condițiile de pensionare ale polițiștilor și polițiștilor de penitenciare la cele ale altor categorii de bugetari, este necesar ca și aceste categorii de salariați să beneficieze de drepturi similare, inclusiv dreptul la grevă, dreptul de a desfășura activități în sectorul privat, dreptul de a deține și administra societăți comerciale, dreptul la liberă exprimare deplină, dreptul de a face parte din partide politice și așa mai departe.
Reforma pensiilor militare trebuie să înceapă prin eliminarea inechităților salariale care persistă în sistem de aproximativ 15 ani, și nu prin restrângerea suplimentară a drepturilor personalului. Ulterior, pot fi analizate măsuri de stimulare a personalului care îndeplinește condițiile de pensionare, în vederea menținerii acestuia în activitate. O astfel de abordare ar putea genera economii bugetare reale, întrucât acordarea unui procent suplimentar de 5% la drepturile salariale ale unui polițist sau polițist de penitenciare cu experiență este semnificativ mai puțin costisitoare decât plata integrală a salariului unui nou angajat care îi ia locul după pensionare, la care se adaugă costurile de formare și integrare profesională”, au mai spus oficialii celor două sindicate.

Economica.net a realizat prima analiză detaliată din România a veniturilor nete din pensie de serviciu militară, efectiv încasate de beneficiarii proveniţi doar din structurile MAI, care reflectă şi schimbările aduse prin Legea 141 din 2025, privind reţinerea CASS din partea de pensie care depăşeşte pragul de 3.000 de lei, dar şi toate celelalte modificări aduse Legii 223 din 2015 de-a lungul timpului. Analiza realizată de Economica.net pe baza datelor obţinute în exclusivitate de la CPS a MAI arată obiectiv, amănunţit, complet distribuţia numărului de pensionari militari pe tranşe, niveluri de venit din pensie de serviciu, demers elementar de la care porneşte orice discuţie relevantă despre cât de „speciale” sunt pensiile de serviciu militare.

Aproape 40% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu proveniţi doar din structurile MAI (în valoare exactă – 35.423 de oameni) au încasat efectiv pensii nete cuprinse în intervalul 5.001 lei – 7.000 de lei, în octombrie 2025, arată analiza Economica.net pe baza informaţiilor obţinute de la CPS a MAI.
Puţin peste 34.000 de pensionari MAI au pensie de serviciu netă de cel mult 5.000 de lei
Aproape 38% dintre dintre beneficiarii pensiilor de serviciu proveniţi doar din structurile MAI (în valoare exactă – 34.056 de oameni) au încasat efectiv pensie a cărei valoare netă a fost de cel mult 5.000 de lei, în octombrie 2025, reiese din analiza Economica.net pe baza informaţiilor obţinute de la CPS a MAI.
Puţin peste 13% dintre beneficiarii pensiilor de serviciu din structurile MAI (aproape 12.000 de oameni) au încasat pensie netă cuprinsă în intervalul 7.001 lei şi 9.000 de lei inclusiv, potrivit analizei Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la CPS a MAI.

Pensiile de serviciu militare, inclusiv cele de sub cupola MAI, despre care am scris aici, se plătesc doar din bugetul de stat.

Profesioniştii în activitate, care lucrează în instituţiile aflate sub cupola MAI, plătesc o cotă de contribuţie individuală la bugetul de stat, de 25%, în loc de CAS. Prevederea e reglementată atât în Legea 223 din 2015, cât şi în Codul fiscal.

În aprilie 2025 numărul lunar al beneficiarilor de pensie de serviciu plătiţi de CPS a MAI a depăşit 100.000 de oameni, arată analiza Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la MAI.
Numărul pensionarilor plătiţi de CPS a MAI cu pensie de serviciu a crescut continuu şi puternic pe fondul discuţiilor şi apoi oficializării schimbărilor aduse Legii pensiilor militare.

Economica.net a realizat şi a publicat deja prima analiză a efectelor Legii nr. 223 din 2015 prin care se acordă pensiile de serviciu militare, la opt ani de la intrarea ei în vigoare.

Scopul tuturor analizelor Economica.net despre pensiile de serviciu militare din ultimii 9 ani, singura publicaţie din România care a scris cu responsabilitate şi avizat despre acest subiect, cu aplecare asupra datelor seci, obiective, verificate, despre sumele plătite anual, numărul de beneficiari, algoritmul de stabilire a acestor pensii, impactul legislaţiei asupra indicatorilor antemenţionaţi, veniturile nete efectiv încasate de beneficiarii pensiilor de serviciu militare, e de a ridica nivelul discuţiilor din spaţiul public despre acest subiect din spectrul speculaţiilor şi manipulării intenţionate sau iscate din ignoranţă, la limpezimea datelor obiective, care nu pot fi puse la îndoială, demers elementar de la care începe o discuţie relevantă, serioasă, competentă, fundamentată despre cât de „speciale” sunt pensiile de serviciu militare. Economica.net nu are şi nu a avut agendă ascunsă, iar speculaţiile lansate în spaţiul public în acest sens sunt nefondate şi răuvoitoare.

Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

• au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;
• au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 65 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform eșalonărilor prevăzute în anexele nr. 1 și 2 la Legea 223 din 2015. Anexele Legii 223 din 2015 pot fi consultate aici.

Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații:

• sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;
• sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

La împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de Legea 223/2015, pensia de serviciu anticipată parțială devine pensie de serviciu pentru limită de vârstă, iar cuantumul pensiei militare se recalculează prin raportare la vechimea cumulată calculată la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu.