Administrația Apele Române au un nou director interimar. Diana Buzoianu l-a numit pe Florin Ghiță în funcție, cu mandatul de a reorganiza instituția

„Am decis să dăm o direcţie nouă la Apele Române. Vom avea un director interimar pe o perioadă tranzitorie, care are un mandat foarte clar de transparenţă, care are un mandat foarte clar de reorganizare. Este vorba de domnul Florin Ghiţă, care a fost din 2014 până în 2023 şef de Serviciu în cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea SGA Ilfov-Bucureşti. Deci un om care a lucrat în teren, un om care va putea să construiască din nou legătura între ANAR, ABA-uri (Administraţie Bazinală de Apă n.r.) şi SGA-uri (Sistem de Gospodărire a Apelor n.r.). Un om care din 2023 are calitatea de inginer şef al aceleiaşi Administraţii din Bucureşti-Ilfov”, a declarat Diana Buzoianu într-o conferinţă de presă.

Potrivit acesteia, Florin Ghiţă a scris articole, publicaţii de specialitate în acest domeniu, şi urmează să îşi consolideze o echipă cu mandatul de transparentizare a instituţiei şi de reorganizare a acesteia.

„Noi ne dorim ca povestea instituţiei Apele Române să fie o poveste care să dea speranţă că lucrurile se pot schimba, deşi au fost făcute foarte multe nereguli în ultimii ani în această instituţie. De undeva lucrurile trebuie să pornească, să fie îmbunătăţite, iar astăzi este momentul în care facem primul pas pentru reorganizarea şi eficientizarea şi reforma Apele Române, o reformă care, de altfel, am spus că va fi o prioritate a Ministerului Mediului în perioada următoare”.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, l-a demis, vineri, din funcţie, pe directorul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Sorin Lucaci, motivând decizia prin faptul că România a pierdut peste 300 de milioane de euro din PNRR, bani esenţiali pentru infrastructura critică de apărare împotriva inundaţiilor.

„Am avut mai multe analize de-a lungul timpului pe care le-am adus inclusiv în spaţiul public, în atenţia publică, cu privire la fondurile europene care au fost ratate. Vorbim de peste 300 de milioane de euro care nu au mai fost folosite, bani care s-ar fi putut transforma în sute de kilometri de diguri, bani care s-ar fi putut transforma în baraje, în poldere, infrastructura absolut esenţială ca oamenii să fie în siguranţă. Am văzut deja că în fiecare an avem inundaţii în urma cărora oamenii îşi pierd vieţile, comunităţi întregi sunt distruse, iar în acest context nu putem accepta faptul că au fost pierdute peste 300 de milioane de euro. Ştim cu toţii discuţia, inclusiv de la Praid, faptul că până în momentul de faţă nu există, practic, niciun fel de explicaţie de ce în planurile de management de risc inundarea Salinei Praid era considerată cu un risc moderat, asta în contextul în care deja de mai multe ori fuseseră inundaţii, una foarte mare, în 2023, în exact acelaşi an în care a fost ulterior modificat planul de risc la inundaţii, exact pe pentru zona respectivă”, a explicat ministrul Mediului în conferinţă.

Ea a precizat că directorul demis are la dispoziţie cinci zile pentru a contesta decizia, însă ea consideră că „evidenţa nu poate fi negată în niciun fel de instanţă”.

Diana Buzoianu a reamintit că în urmă cu o lună a fost trimis Corpul de Control la ANAR, iar acesta a primit mii de documente şi urmează ca săptămânile următoare să fie gata o concluzie preliminară.

„Tocmai de aceea am trimis un Corp de control ca să existe nişte răspunsuri obiective. Oricine pierde 300 de milioane de euro mă gândesc că va avea nişte explicaţii în spate, dar, repet, în contextul în care ne confruntăm cu inundaţii în fiecare an, este evident că explicaţii subiective nu pot fi acceptate. Avem nevoie de o analiză obiectivă. De aceea am trimis şi Corpul de control. Corpul de control are mai multe obiective, de fapt, nu doar fondurile europene. Sunt mai multe probleme care trebuie să fie identificate în Apele Române, printre care inclusiv analiza organigramelor şi modalităţii de funcţionare de exemplu, a inspectorilor de control, a inspecţiei şi a controlului în teren, pentru că, repet, ne dorim ca acest document să fie inclusiv o bază pentru viitoarea reorganizare”, a mai afirmat ministra Mediului.

Ea a mai precizat că există o decizie oficială consemnată într-un Memorandum asumat în Guvern, în urmă cu două săptămâni, care „spune foarte clar” că în urma negocierilor cu Comisia Europeană, deşi s-a încercat salvarea a fiecărui euro din fondurile europene, Comisia nu am mai avut încredere că pot fi implementate proiectele, pentru că din cei peste 400 km de diguri, niciunul nu era finalizat.

„Din cele 13 baraje, un singur baraj avea stadiile necesare ca să poată să fie finalizat până la finalul lunii august de anul viitor. Vorbim de un baraj, de un polder din cele 13 poldere, tot aşa, un singur polder era în această situaţie. Vorbim de un polder şi un baraj din judeţul Bihor, unde, de altfel, administraţia a luat decizia să se separe de procesul centralizat şi tocmai de aceea ar şi reuşit să implementeze şi să fie credibil în faţa Comisiei că va urma inclusiv să existe această infrastructură. Deci, noi avem astăzi o decizie oficială asumată în Guvern, care stabileşte foarte clar care au fost rezultatele negocierilor Comisia Europeană şi ştim foarte clar că pe zona de ape s-au pierdut peste 300 de milioane de euro”, a explicat Buzoianu.