Adrian Codirlașu (CFA România): Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la inflaţie, pentru că înseamnă, de fapt, tipărirea de bani

În opinia sa, reducerea deficitului prin diminuarea cheltuielilor bugetare este principala soluţie pentru temperarea inflaţiei.

„Era de anticipat că inflaţia rămâne în două cifre, chiar a crescut puţin. Care sunt factorii care o generează? În primul rând, un factor structural: deficitul bugetar. Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la inflaţie, pentru că înseamnă, de fapt, tipărirea de bani. În momentul în care Guvernul emite o obligaţiune, practic tipăreşte bani, ceea ce generează inflaţie. Peste acest factor structural s-au adăugat preţurile la combustibil, în special efectele de runda a doua ale scumpirii combustibililor, şi efectele deprecierii leului. Aceştia sunt factori tranzitorii, dar avem acel factor structural, deficitul bugetar, care este, pe termen lung, generator de inflaţie”, a explicat Codirlaşu.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să ia măsuri pentru scăderea deficitului, „prin reducerea cheltuielilor, nu prin alte taxe, pentru că taxele se duc tot în preţuri”.

„Orice taxă, indiferent cui îi este impusă, consumatorul sfârşeşte prin a o plăti. Prin urmare, o soluţie ar fi reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare. Dacă nu apar şocuri suplimentare, inflaţia ar trebui să atingă un vârf în perioada următoare, iar în a doua parte a anului să intre pe un trend de scădere. E posibil să coborâm sub 10% în august-septembrie, când dispare efectul majorării TVA”, a afirmat preşedintele CFA România.

În opinia sa, şocuri pot veni fie din interior, din cauza parametrilor economici ai României, fie din exterior, în contextul războiului aflat încă în desfăşurare, care poate duce la volatilitate ridicată pe piaţa petrolului.

„Rămân posibile atât şocuri interne, cât şi externe”, consideră preşedintele CFA România.

Rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).