Adrian Codirlaşu: Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România se află la valori minime

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Începând cu 2024, indicatorul a avut valori reduse care indicau o situaţie incertă în economie şi în aceşti ani am avut recesiuni tehnice, iar anul acesta chiar avem o uşoară recesiune. Deci cumva a anticipat această creştere modestă a PIB-ului, recesiunea tehnică precum şi recesiunea actuală. A mai fost la un nivel foarte redus în 2012, atunci când am avut o criză politică. A mai fost în 2018, pe final de an, când s-a încercat naţionalizarea fondurilor de pensii Pilon II. De asemenea, au mai fost situaţii de valori reduse în pandemie şi la începutul războiului din Ucraina. Cel mai jos nivel a fost la începutul pandemiei de coronavirus, în 2020”, a precizat Adrian Codirlaşu.

El a menţionat că în ultima prognoză PIB-ul pare că intră într-un teritoriu negativ şi anul acesta s-ar putea să existe o uşoară recesiune.

„De asemenea, s-au ajustat anticipările privind evoluţia cursului de schimb. Am avut episod de depreciere, aceste informaţii au fost incluse în anticipaţiile membrilor noştri şi avem un curs anticipat pe următoarele 12 luni undeva la 5,35 lei/euro. De asemenea, este anticipată o inflaţie care rămâne la un nivel ridicat. Pe un orizont de 12 luni, de exemplu, inflaţia anticipată rămâne la peste 7%”, a menţionat acesta.

Preşedintele CFA România a explicat, în context, că inflaţia va rămâne ridicată atâta timp cât deficitele bugetare vor fi ridicate.

„Este o problemă structurală la noi. Inflaţia este însă legată de o altă problemă structurală, deficitul bugetar. Pentru PIB anticipaţia mea este că vom avea o scădere, o recesiune, mă rog, spun lucrul acesta de anul trecut. Am putea consemna undeva între 0,5% şi 1% scădere economică în acest an. Asta arată cifrele acum. Suntem în situaţie de stagflaţie, adică inflaţia e mare, economia scade. E cea mai rea combinaţie pentru că politicile standard nu funcţionează. Singurul lucru care ar funcţiona este reducerea în continuare a deficitului bugetar, însă prin reducerea cheltuielilor, pentru că dacă creştem veniturile înseamnă că generăm inflaţie şi mai mare, majorăm taxele, ceea ce va pune presiune şi mai mare pe economie”, a mai afirmat Adrian Codirlaşu.