Adrian Negrescu: Deprecierea cursului leului, până la un nivel istoric, reflectă ieşirile semnificative de capital din economia românească, în contextul crizei politice

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Deprecierea cursului de schimb al monedei naţionale, până la un nivel istoric, fără precedent în istoria modernă a României, reflectă ieşirile semnificative de capital din economia românească, care au loc în ultimele zile pe fondul efectelor crizei politice. Deprecierea are un singur numitor comun: lipsa de perspectivă a investitorilor în ceea ce priveşte puterea decizională de la Bucureşti, în contextul crizei politice. Altfel spus, investitorii se tem că, indiferent cine se va afla la Palatul Victoria, fără un plan concret de măsuri de reformă, va eşua în tentativa de a reduce deficitul bugetar la 6,2% şi, practic, de a repune economia românească şi finanţele statului pe linia de plutire. Asistăm, din punctul meu de vedere, la o depreciere accentuată a monedei naţionale”, a menţionat Negrescu.

Potrivit acestuia, Banca Naţională încearcă „să reducă presiunea asupra cursului de schimb”, reuşind treptat să ducă euro către un nivel mai adecvat actualei situaţii economice şi politice din ţara noastră.

„Problema este că, dacă vom continua pe acest trend de depreciere, aşa cum vedem în ultimele trei zile, există riscul ca, în următoarele săptămâni, cursul să ajungă la 5,5 lei sau chiar 6 lei pentru un euro, în cel mai nefavorabil scenariu”, a adăugat specialistul.

În opinia sa, presiunea pe curs ar putea continua dacă la Bucureşti nu va exista un guvern stabil, cu puteri depline, capabil să reafirme angajamentele investiţionale şi de reformă ale statului român în cadrul înţelegerilor pe care le are cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating şi cu marii finanţatori ai României.

„Deprecierea cursului euro este cel mai fidel indicator al percepţiei investitorilor asupra situaţiei din România, iar nivelul istoric pe care îl vedem astăzi ar putea fi doar o fotografie de moment. În zilele următoare, pe măsură ce ne apropiem de momentul culminant al moţiunii de cenzură şi în funcţie de rezultatul acesteia, cursul de schimb s-ar putea deprecia şi mai mult. Pentru economia românească, deprecierea cursului se traduce prin costuri mai mari cu utilităţile şi o viaţă mai scumpă pentru majoritatea românilor. Importăm o mare parte din alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse electronice în euro, iar creşterea monedei europene duce, implicit, la scumpirea acestor produse”, susţine consultantul economic.

Astfel, chiriile, ratele bancare şi serviciile de telefonie vor deveni mai scumpe pe măsură ce această criză valutară se amplifică.

„Este nevoie ca statul român să intervină, în al doisprezecelea ceas, cu mesaje de calmare adresate investitorilor şi opiniei publice. Preşedintele Nicuşor Dan, actualul premier Ilie Bolojan, dar şi ceilalţi factori politici trebuie să transmită mesaje clare de stabilitate şi să susţină angajamentele privind reformele. Altfel spus, trebuie să restabilească încrederea în economia românească, care, din păcate, se erodează pe zi ce trece”, a adăugat Adrian Negrescu.

Potrivit acestuia, „singura veste bună în actuala situaţie dificilă este că o mare parte dintre companiile private, inclusiv cele cu impact major în economie, şi-au restructurat activitatea”.

„Se observă un nivel ridicat de rezilienţă în faţa provocărilor generate de inflaţie, deprecierea cursului şi alte probleme macroeconomice. Economia reuşeşte să reziste acestor presiuni, iar faptul că nu asistăm la închideri masive de companii, la un val semnificativ de concedieri sau la falimente pe scară largă arată că, dincolo de pierderile conjuncturale, România rămâne pe un parcurs relativ stabil”, a menţionat specialistul.

Adrian Negrescu a subliniat că România se află într-o perioadă de încetinire economică, dar nu într-o criză severă care să ducă la ruperea lanţurilor de producţie sau la un val generalizat de falimente şi disponibilizări.

Moneda naţională s-a depreciat joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,1417 lei, în creştere cu 4,13 bani (0,8%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,1004 lei, înregistrând un nou maxim istoric.