AEI: Folosirea aragazului pentru încălzire, o practică foarte periculoasă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Specialiştii avertizează că arderea gazelor în spaţii închise consumă oxigenul şi eliberează monoxid de carbon – un gaz incolor, inodor şi insipid – care poate provoca moartea chiar şi la concentraţii reduse.

„Arderea gazelor naturale la aragazul din bucătărie determină consumarea oxigenului din atmosferă şi degajarea în atmosferă a dioxidului de carbon şi monoxidului de carbon. Omul în lipsa oxigenului consumat şi înlocuit cu dioxid de carbon moare. Dar mult mai periculos decât lipsa oxigenului şi înlocuirea acestuia cu dioxid de carbon este prezenţa în aer a monoxidului de carbon rezultat din ardere, care are particularitatea că poate să omoare un om la concentraţii mici, înainte ca acesta să rămână fără oxigen”, a precizat Dumitru Chisăliţă, preşedinte AEI şi expert judiciar al Ministerului Justiţiei în domeniul gazelor naturale, explozii şi intoxicări cu monoxid de carbon, într-o analiză.

Potrivit sursei citate, simptomele intoxicaţiei cu monoxid de carbon variază de la simptome uşoare, pseudogripale (cum ar fi durerile de cap sau de stomac urmate de febră) până la tulburări severe ale inimii şi creierului. Chiar şi expunerea prelungită la cantităţi reduse de monoxid de carbon, pe parcursul mai multor zile poate determina intoxicarea. „Oamenii reacţionează în mod diferit la expunerea la cantităţi identice de monoxid de carbon. De aceea intoxicaţia cu monoxid de carbon poate avea urmări uşoare până la cele grave, asupra diverselor persoane cu acelaşi grad de expunere”, subliniază Chisăliţă.

Specialistul AEI explică faptul că monoxidul de carbon se leagă de hemoglobină de 250 de ori mai puternic decât oxigenul, blocând astfel oxigenarea organelor vitale.

Acesta oferă şi un exemplu concret pentru a scoate în evidenţă gravitatea situaţiei. „În situaţia unei bucătării de 7 mc (aşa cum sunt multe în România), dacă uşile şi geamurile sunt închise şi nu există sistem de acces aer proaspăt şi evacuare gaze arse, în care se găseşte o maşină de gătit de tip aragaz cu 4 ochiuri, care este lăsat să funcţioneze prin toate arzătoarele, acesta consumă în 39 de minute întreg oxigenul din încăpere şi ar determina moartea unui om sănătos prin asfixiere; în situaţia unei arderi corecte se produce atât de mult monoxid de carbon încât să omoare un om în 35 de minute. Acest exemplu este realizat tocmai pentru a arăta pericolul la care se supun oamenii, în special cei cu venituri mici care nu au bani să-şi achite factura la energie termică şi preferă să consume gaz pentru a se încălzi, acesta fiind plătit pauşal, cheltuie mai puţini pe întreţinere„, mai arată preşedintele AEI.

Datele statistice din perioada 1980-2008 arată că la nivelul Europei numărul de decese urmare a intoxicării cu monoxid de carbon era de 2,2 decese/100.000 persoane/an, dar evoluţia s-a îmbunătăţit în unele ţări între timp.

La nivelul anului 2021, numărul de decese înregistrate ca urmare a intoxicării cu monoxid de carbon, nu doar în locuinţele cu gaze naturale, au fost: în Europa de Est, de aproximativ 2,12/100.000 de persoane (cel mai ridicat nivel european), în Europa Centrală – aproximativ 0,335-0,389/100.000 de persoane, în Europa de Vest – aproximativ 0,0825-0,0889/100.000 de persoane, iar la nivel global (referinţă) 0,366/100.000 de persoane, în jur de 28.900 decese la nivel mondial.

Potrivit AEI, în Europa de Est sunt de 26 ori mai multe decese datorită intoxicării cu monoxid de carbon decât în Europa de Vest.

În acest context, specialiştii vin cu mai multe recomandări pentru a preveni intoxicarea cu monoxid de carbon precum: aerisirea constantă a locuinţei, verificarea instalaţiilor de încălzire, evitarea improvizaţiilor la instalaţiile de încălzire, instalarea detectoarelor de monoxid de carbon şi apelarea imediată la 112 în cazul apariţiei simptomelor de intoxicaţie.

De asemenea, preşedintele AEI consideră că este foarte importantă educarea familiei (inclusiv a copiilor) în ceea ce priveşte utilizarea corectă a mijloacelor de încălzire şi recunoaşterea simptomelor intoxicaţiei (dureri de cap, ameţeli, greaţă, oboseală sau confuzie).