Ucrainenii construiesc un aeroport de 400 de milioane de euro lângă București. Mircea Tudor, inventatorul scannerelor pentru camioane și avioane, unul dintre acționari – VIDEO

19 03. 2024
aeroport alexeni

Un nou aeroport se construiește lângă București. Consiliul Județean Ialomița a atribuit ieri, 18 martie, contractul de concesiune a terenurilor fostului aerodrom militar Alexeni. Aeroportul va avea și un terminal pentru pasageri cu o suprafață de 30.000 de mp și o capacitate de procesare de 6,5 milioane de pasageri anual, dar și un terminal cargo de 20.000 de mp care va putea gestiona mai mult de 10.000 de tone de marfă anual.

Planurile prevăd și un hangar de 30.000 de mp destinat centrului de mentenanță și reparații pentru avioane, dar și a unei școli de aviație, vamă, stații de încărcare, cât și un parc fotovoltaic care să asigure independența energetică a aeroportului. Investiția se ridică la 400 de milioane de euro, iar construcția va dura patru ani.

Aeroportul de la Alexeni se află la 66 de km de București și se dorește a fi o alternativă la aeroportul Henri Coandă, care ar putea prelua din traficul low-cost de pe Otopeni. Pe noul aeroport vor putea ateriza toate categoriile de avioane de marfă, mai puțin cele de lung curier, precum Boeing 777 sau Airbus A330, scrie publicația Ukraine Open for Business, care citează Interfax.

Câștigătorul este un consorțiu format dintr-o firmă românească, Avant Airport, al cărei acționar este Mircea Tudor și Avtomagistral-Pivden, o companie din Ucraina, potrivit ziarului Obiectiv Ialomița.

Redevența anuală este de două milioane de lei.

Anul trecut s-a mai deschis un aeroport privat în România.

Cine sunt firmele care vor sa construiască aeroportul de 400 de milioane de euro

Mirea Tudor, inventator care are două premii câștigate la Salonul de Inventică de la Geneva, pentru scannere de camioane și avioane, deține 33% din Avant Airport, potrivit datelor consultate de Economica.net în platforma Termene.ro.

Tot 33% din firmă deține și Vizant & Partners SRL, deținută de Valentin Vizant, cetățean al Republicii Moldova. Vizant fost secretar al Comisiei Electorale Centrale în perioada 2001-2005, iar în perioada 2005-2008, a fost director al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile. Ulterior, acesta a condus și Poșta Moldovei. În 2014, Vizant s-a aflat pe poziția a cincea în lista electorală a Partidului Patria, cu care politicianul Renato Usatîi s-a înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare. Vizant a solicitat 2,2 milioane lei pejudicii de la Guvern după ce a fost scos din cursa electorală în 2014, dar a avut câștig de cauză la CEDO, scria în toamna anului trecut Unimedia. 

Ceilalți acționari sunt Avant Petroleum, care deține 24 % și Carmen Bahrim, care deține 10%.

Acționarii Avant Petroleum, înființată anul trecut, sunt Valentin Vizante, cu 70% și Carmen Bahrim cu 30%, arată datele din platforma Termene.ro.

Carmen Bahrim a lucrat în asigurări și a pus bazele BNP Paribas pe piața românească, dar a avut poziții și în cadrul KPMG și Aviva. În 2021, Bahrim era administrator la Romarm.

Avtomagistral-Pivden a participat la reconstrucția aeroporturilor din Mykolaiv, Kherson și Odesa. În România, ucraineni mai lucrează la reabilitarea pistei de pe aeroportul din Satu Mare. Compania din Ucraina a fost înființată în 2004 și construiește poduri, autostrăzi, structuri hidraulice și este deținută de Oleksandr Boyko.

Aerodromul Alexeni a fost construit în anul 1954 pe un teren cu suprafaţa de 197,8 ha având destinaţia de bază de aviaţie pentru protecţia spaţiului aerian în zona oraşului Bucureşti şi împrejurimile sale. S-a remarcat prin cea mai lată pistă betonată din ţară – 80 m, tot aici fiind înfiinţat primul şi singurul – timp de 30 de ani – regiment de elicoptere din România.

Baza militară de aviaţie a fost abandonată în martie-aprilie 2001. Câţiva ani înainte de a fi abandonată, baza a fost folosită parţial, numai pentru aeronave mici care necesitau doar aproximativ 800 m de pistă pentru aterizare-decolare.

În anul 2002, aerodromul militar Alexeni a fost dezafectat, acesta fiind transferat din administrarea Ministerului Apărării Naţionale în administrarea Ministerului Justiţiei, pentru Direcţia Generală a Penitenciarului, apoi, în 2011, la Ministerul Dezvoltării Regionale.