Aeroportul Otopeni: Construirea noului terminal, amânată cu șase ani din cauza pandemiei

Pentru realizarea unei infrastructuri aeroportuare care să asigure procesarea traficului de pasageri şi cargo în condiţii de calitate şi siguranţă, prin Ordonanţa Guvernului nr. 64/1999 a fost aprobat Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti, se menționează în documentul citat.

Ȋn prezent atât România cât întreaga lume se confruntǎ cu pandemia COVID19 ce a generat un impact negativ istoric asupra industriei aviatice la nivel global. Compania Naționalǎ Aeroporturi București a resimţit puternic efectele pandemiei și ale restricţiilor impuse, astfel încât traficul înregistrat pe parcursul anului 2020 a fost de 4,5 milioane pasageri, în comparație cu anul 2019, când aeroportul a procesat puțin sub 15 milioane pasageri, o scădere de 70%.

Având în vedere nivelul de incertitudine generat de pandemia COVID19, care încă nu s-a finalizat, precum şi planul de investiţii CNAB necesar a fi realizat în vederea asigurării unei infrastructuri aeroportuare sigure şi conforme cu standardele UE, reprezentanții CNAB anticipează o îngreunare a demersului de atragere a finanțării proiectului în următoarea perioadă, cel puţin până la revenirea traficului aerian la valori similare cu cele specifice perioadei dinaintea crizei pandemice şi revenirea, în consecinţă, a indicatorilor financiari ai companiei. De asemenea, ei iau în calcul şi o posibilă restrângere a grupei de investitori capabili să finanțeze proiectul.

Potrivit reprezentanților CNAB, implementarea etapei a III-a a programului de investiţii, în sensul realizării lucrărilor, în perioada imediat următoare nu poate fi realizată în lipsa fondurilor necesare, iar situaţia financiară curentă a companiei precum şi previziunile pe termen scurt-mediu nu permit finanţarea din fonduri proprii şi nici atragerea de fonduri împrumutate mai devreme de orizontul anului 2024, fără să apară riscul supraîndatorării.

Conform Studiului de fezabilitate aferent PSDIA, realizarea lucrărilor implică o durată de aproximativ 3 ani astfel încât, dacă se ia anul 2025 ca an de referinţă pentru contractarea fondurilor şi apoi începerea lucrărilor atunci reprezentanții CNAB estimează ca termen de finalizare a etapei a III-a, anul 2028, luând în calcul şi perioada de teste şi pregătiri necesare pentru operaţionalizarea noii infrastructuri.

Având în vedere:
• Efectul cumulativ generat de întârzierile înregistrate în realizarea etapelor anterioare
• Criza pandemică şi efectele acesteia asupra industriei aviatice la nivel mondial
• Necesitatea obţinerii finanţării necesare pentru implementarea programului de investiţii
• Riscurile demarării unor litigii de către proprietarii terenurilor expropriate cu posibilitatea retrocedării terenurilor

CNAB a solicitat actualizarea calendarului de implementare a Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la AIHCB, prevăzut în Ordonanţa de Guvern nr. 64/1999 cu modificările și completările ulterioare, în sensul decalării cu șase ani, începând de la următoarea etapă de desfășurare, respectiv etapa a III-a.

Etapa a III-a, care ar fi trebuit să se deruleze în perioada 2014 – 2022, prevede dezvoltarea infrastructurilor de transport terestru în vederea asigurării accesului în zona de est a Aeroportului Internaţional Henri Coandă – Bucureşti, realizarea unui nou terminal şi a sistemului de căi de rulare şi platforme necesar, realizarea unei platforme multimodale cargo și a unui parc tehnologic high tech pentru dezvoltarea activităţilor conexe transportului aerian.

Valoarea obiectivului de investiții de interes național și utilitate publică „Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Henri Coandă-București” este 4,78 miliarde de lei, inclusiv TVA.

Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti (AIHCB) a cunoscut o permanentă dezvoltare, trecând prin etape succesive de modernizare, de la aeroportul militar construit de armata germană în anul 1940, devenind primul aeroport internaţional din țară dat în funcţiune în anul 1969.