Afacere de milioane pe ambele maluri ale Prutului. Fabrică de drone care vânează drone

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aflată în plin proces de retehnologizare a forțelor armate, inclusiv cu drone care pot îndeplini mai multe funcții, România are oferte atât din afara țării cât și din interior. Nu mai departe de luna trecută, la poligonul de la Capul Midia, armata română a organizat un exercițiu – test la care a invitat mai multi producători de drone.

„A fost o provocare pentru companiile care spun că au capacitatea de a produce drone să arate concret ce pot face produsele lor în poligonul de la Capul Midia, într-un exercițiu organizat de Ministerul Apărării Naționale și NATO”, declara atunci Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale.

Interceptorul STUD și dronele cu aripă fixă SP4 și SP5

În acest context, una dintre companiile care și-au prezentat oferta în fața militarilor români, compania Qognifly, a propus trei tipuri de drone, două cu aripă fixă și o a treia, STUD, care poate fi utilizată ca interceptor pentru alte tipuri de drone.

În cazul acesteia din urmă, dezvoltată împreună cu un partener american, cei de la Qognifly au deja în plan o producție de serie de două până la trei mii de unități lunar. Micul interceptor poate fi lansat din orice poziție, inclusiv după propulsarea manuală sau mecanică a acestuia în aer, cântărește doar câteva kilograme – fapt ce permite transportul fără dificultate chiar dacă mai multe astfel de aparate de zbor sunt purtate de un militar într-un rucsac, folosește patru elice și poate distruge prin contact mai multe tipuri de drone.

Celelalte două tipuri de drone poartă numele SP4 și SP5 și au aripă fixă putând transporta încărcături de diferite tipuri pe distanțe lungi și un timp îndelungat. Cu una dintre acestea, SP5, cei de la Qognifly au realizat un test pe un aerodrom de lângă Chișinău la care a luat parte și LifeNews.ro.

Având o greutate de circa 55 kg, drona poate fi transportată într-un vehicul din categoria LCV și asamblată la locul lansării sale în doar câteva minute. Totul fără a fi nevoie de chei, șurubelnițe sau alte unelte speciale. Nici măcar șuruburile clasice nu sunt utilizate în timpul montajului final.

Dotată cu un sistem hibrid care include patru motoare electrice – utilizate în timpul decolării sau menținerii pe poziție și unul alimentat cu benzină – pentru deplasarea pe distanțe lungi, drona poate rămâne în zbor circa 17 ore la o altitudine maximă de 5.000 m și se poate deplasa cu o viteză de până la 160 km/h.

Cu un cost de bază de 200.000 de euro, dar care poate urca vertiginos în funcție de dotări, aparatul de zbor al celor de la Qognifly are capacitatea de a realiza atacuri sau supraveghea diferite zone de interes. În cazul dotării cu sistem de emisie – recepție prin sistemul Starlink, atât SP4 cât și SP5 pot zbura pe distanțe lungi, chiar dincolo de limita orizontului.

Afacere pe ambele maluri ale Prutului

Qognifly, compania care propune aceste tipuri de drone Ministerului Apărării Naționale, dar și altor armate interesate, este fondată de un cetățean moldovean – Anton Danici și de unul român – Ion Mocanu. Cu o participație de 49%, Anton Danici este cel care proiectează aparatele de zbor și care, într-un mic atelier din Chișinău, a supervizat producerea componentelor și asamblarea primelor drone.

După ce au obținut o finanțare de două milioane de euro, cei doi parteneri au decis să extindă afacerea printr-un birou de cercetare – dezvoltare și o hală de producție la București. Totodată, compania a deschis un punct de lucru la Caransebeș, acolo unde există un mic aerodrom pe care pot fi realizate teste.

În fabrica de la București vor fi produse, în funcție de cerere, atât cele trei tipuri de drone, cât și un sistem radar, dezvoltat tot de Qognifly și care se află în prezent deja în dotarea armatei ucrainiene, dar se află și în dotarea unor alte state.

Qognifly tiene în plan ca, în noua fabrică de la București dezvoltată cu circa 900.000 de euro, să angajeze ceva mai mult de 100 de persoane care să producă toate cele trei tipuri de drone cât și sistemul radar. În centrele de cercetare – dezvoltare de la București și Chișinău compania vizează angajarea a circa 40 de persoane.