AFM: 71% dintre înmatriculările de maşini second-hand, raportate la opt luni, mai vechi de 10 ani. Situaţia trebuie rezolvată

‘E bine că au crescut înmatriculările de maşini, dar depinde de tipul de vehicul. Am făcut o astfel de evaluare privind evoluţia înmatriculărilor în 2017, iar numărul acestora din păcate a explodat. În primele opt lui ale anului, potrivit datelor de la APIA, s-au înmatriculat 340.000 de vehicule second hand, iar 71% dintre ele au peste 10 ani vechime. Situaţia trebuie rezolvată. În acest sens, avem un grup de lucru în care se discută acest aspect. Trebuie să găsim o variantă de taxare care să fie în concordanţă cu deciziile Curţii Europene de Justiţie’, a spus Brezuică.

Preşedintele AFM a punctat, pe de altă parte, că pe Programul ‘Rabla Plus’, au fost aprobate 600 de dosare pentru achiziţia de maşini electrice, însă numărul unităţilor vândute s-a situat la 133, întrucât dealerii auto care comercializează astfel de autovehicule nu au avut pe stoc numărul de unităţi necesar.

‘Lucrurile s-au îmbunătăţit în sensul în care Ministerul Mediului are o strategie şi nu de acum. Există Rabla Plus, program care prin care se finanţează achiziţia de maşini electrice şi hibride şi se acordă o bonificaţie destul de atractivă. Anul acesta, s-au aprobat 600 de dosare pentru persoane fizice şi persoane juridice. Din păcate, înmatricularea sau vânzarea nu a fost tocmai bună. Statistica colegilor de la APIA arată că, anul acesta, s-au vândut doar 133 de maşini electrice. Am purtat o discuţie cu toţi producători, şi mi-au spus că nu erau pregătiţi ca în România să existe un apetit pe acest segment, dar toate aceste aplicaţii pe care noi le-am aprobat vor fi materializate. Am şi prelungit termenul de facturare care se încheia la 31 decembrie, şi să se intre în anul următor ca să se poată prelua maşinile de la fabrici şi să le aducă în ţară’, a menţionat oficialul AFM.

Recent, preşedintele AFM afirma că, în grupul de lucru constituit la nivelul Ministerului Mediului pentru stabilirea taxei auto, au fost identificate două variante de aplicare a acesteia, fie taxarea o singură dată pe toată durata de viaţă a autovehiculului, fie anuală şi în funcţie de nivelul de poluare pentru tipul respectiv de autovehicul.

‘S-a constituit un grup de lucru în cadrul ministerului, grup de lucru în care a fost invitată şi industria, inclusiv PwC. Oricum, va fi o dezbatere publică, pentru că trebuie explicat foarte bine după atâtea critici la Curtea Europeană de Justiţie. Cred că oricare ar fi varianta de impozitare trebuie explicată foarte bine cetăţenilor. Grupul de lucru s-a întâlnit de două ori. Am trecut în revistă şi deja au început discuţii cu privire la modul de taxare. Se pot identifica două moduri de taxare. Ultima discuţie a generat o altă discuţie, că am putea crea un mix între aceste două moduri. Dar, în principiu, am plecat de la taxarea o singură dată pentru toată durata de viaţă a autovehiculului, acesta fiind unul dintre modurile de taxare, iar al doilea o plată anuală, gen impozit sau taxă care să fie gândită cu o valoare accentuată, cu o valoare mai mare pentru acele vehicule cu o formă de poluare inferioară faţă de celelalte, cum sunt Euro 6 sau Euro 5, care au o formă de poluare mai prietenoasă cu mediu’, a explicat Cornel Brezuică.

Asociaţia Green Revolution a organizat, joi, la Teatrul Naţional Bucureşti, conferinţa dedicată conceptului de mobilitate urbană, ‘Mobility – Radiografierea cât mai exactă a situaţiei transportului din marile comunităţi urbane din România’.

Evenimentul, derulat în parteneriat cu Ministerul Mediului, a avut ca teme centrale de dezbatere: îmbunătăţirea şi modenizarea sistemelor clasice de transport, folosirea unor soluţii alternative de deplasare în marile oraşe şi mobilitatea urbană.

Cel mai recent Eurobarometru despre percepţia calităţii vieţii din 83 de oraşe din Europa clasează Bucureştiul pe primul loc în ceea ce priveşte insatisfacţia faţă de poluarea fonică şi a aerului. Ambele tipuri de poluare sunt influenţate semnificativ de sectorul transporturilor. Raportul european relevă, de asemenea, că bucureştenii petrec cu 50% mai mult timp în maşini decât în condiţii normale de trafic.

Conferinţa de la Bucureşti a adus laolaltă reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai societăţii civile, precum şi ai mediului de afaceri, reprezentat de către principalii actori din domeniul transporturilor, auto, ciclism, protecţia mediului, ai asociaţiilor de profil, mass media.