AFP: Câştigătorii şi perdanţii impozitului minim global perceput multinaţionalelor

Statele Unite, Germania, Franţa etc. sunt cele mai mari ţări din lume unde multinaţionalele îşi desfăşoară cea mai mare parte a afacerilor, dar acestea sunt din ce în ce mai puţin dispuse să-şi stabilească acolo şi reşedinţa fiscală.

Aceste ţări ar urma să beneficieze de impozitul minim global cu care vor fi taxate multinaţionalele, care ar redistribui o parte din impozitele pe profit obţinute către naţiunile unde multinaţionalele îşi obţin de fapt profiturile.

Acordul preliminar prevede un impozit minim de 15% aplicabil societăţilor în fiecare ţară unde operează, obiectivul fiind de a taxa multinaţionalele acolo unde realizează profitul şi nu doar unde sunt înregistrate. Acest acord este doar primul pas dintr-un lung proces.

Acest impozit va creşte de asemenea nivelul sumelor provenite din impozite, care vor fi distribuite.

Conform OECD, care a condus negocierile, stabilirea unui impozit minim de 15% ar genera venituri suplimentare anuale de 150 miliarde de euro (175 miliarde de dolari).

Multe naţiuni au pe hârtie un impozit de peste 15%, dar au atât de multe scutiri de taxe încât în final companiile plătesc mult mai puţin. Majoritatea acestor scutiri va fi eliminată, astfel încât, în final, companiile vor trebui să plătească un impozit de cel puţin 15%.

CAE, un organism care furnizează analize economice Guvernului de la Paris, a calculat că Franţa va obţine probabil venituri suplimentare anuale de şase miliarde de euro. De asemenea, Germania ar urma să beneficieze de 8,3 miliarde de euro şi Statele Unite de aproape 15 miliarde de euro. Şi China ar putea câştiga de pe urma introducerii impozitului minim global pentru multinaţionale, deşi se estimează că va putea în continuare acorda anumite stimulente fiscale pentru sprijinirea dezvoltării afacerilor.

Ţările care şi-au stabilit impozite scăzute pentru a atrage companiile, inclusiv paradisurile fiscale care aproape nu au impozite, vor avea cel mai mult de pierdut.

În timp ce Barbados, Saint Vincent şi Grenadine nu susţin acordul, alte paradisuri fiscale, cum ar fi Panama, Insulele Bermude şi Insulele Virgine Britanice, au semnat totuşi acordul.

„Ele au realizat că nu au capacitatea de a bloca un acord internaţional şi au calculat că este în beneficiul lor să coopereze”, a apreciat Nicolas Veron, economist la Peterson Institute for International Economics în Washington şi la Breugel Institute în Bruxelles.

„Ţările care atrag de ani de zile companiile scoică (shell companies) vor suferi de pe urma reformei şi vor trebui să găsească alte strategii de dezvoltare”, consideră Farid Toubal, specialist pe teme fiscale la Universitatea Dauphine Paris.

Ţări europene ca Irlanda, care a atras Apple şi Google cu posibilitatea reducerii cotelor de impozitare efectivă aproape de zero, se vor confrunta cu un declin al veniturilor, dacă se alătură reformei. Dar asta numai dacă acele companii rămân şi continuă să-şi înregistreze acolo profiturile.

State ca Olanda, Luxemburg şi Elveţia sunt în aceeaşi barcă.

„Dincolo de impactul asupra finanţelor publice, este clar că procesul de reformă ar putea afecta economiile şi forţa de muncă din acele ţări, în special dacă multinaţionalele vor reloca profiturile şi investiţiile, ca rezultat al introducerii impozitului minim de 15%”, a explicat economistul Ricardo Amaro de la Oxford Economics.

Acesta a arătat că, în 2018, aproximativ o treime din profiturile multinaţionalelor din SUA erau înregistrate în Olanda, Irlanda şi Luxemburg, deşi ele reprezentau doar 5% din vânzările multinaţionalelor. Dar Irlanda, care în ultimii ani a investit masiv în infrastructura IT şi în educaţie şi a devenit un centru pentru industria farmaceutică, va păstra probabil multe multinaţionale, chiar dacă majorează impozitele.

„Cu certitudine, companiile scoică vor pleca, dar baza lor de producţie va rămâne, deoarece Irlanda are şi alte avantaje, oamenii vorbesc engleză, ţara face parte din imensa piaţă europeană etc.”, a declarat Toubal.

Grupurile non-guvernamentale care analizează strategiile de optimizare fiscală folosite de multinaţionale, ca Oxfam, au criticat acordul din cadrul OECD pentru că lasă ţările bogate să păstreze majoritatea veniturilor fiscale suplimentare.

„Cele mai sărace ţări ale lumii vor recupera mai puţin de 3%, chiar dacă aici locuieşte peste o treime din populaţia globului”, a afirmat directorul general al Oxfam Internationals, Gabriela Bucher.

Proiectul conţine, însă, unele îmbunătăţiri pentru economiile emergente, iar ele vor beneficia de măsura prin care se vor redistribui unele venituri fiscale în ţările unde sunt generate profiturile. De asemenea, ţările în curs de dezvoltare vor putea menţine anumite stimulente fiscale pentru a atrage companii din industrie, deşi nu s-a ajuns încă la un acord privind detaliile.