AFP: Edward Snowden ar fi abuzat de drepturile sale de acces la informaţii secrete

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Dezvăluirile” lui Edward Snowden, un fost consultat în domeniul informaţiilor, despre supravegherea pe Internet a Agenţiei Naţionale americane pentru Securitate (NSA) includ o decizie a Curţii pentru supravegherea informaţiilor externe (FISA), ale cărei documente sunt secrete de peste 30 de ani.

„Este extrem de protejată”, declară pentru AFP Robert Deitz, un fost consilier NSA şi CIA. Sub 100 de persoane au, în mod teoretic, acces la o asemenea decizie, adaugă Deitz, totodată profesor de politici publice la Universitatea George Mason.

„De ce a avut acces la bijuteriile coroanei?”, se întreabă el, în contextul în care Edward Snowden nu are nici diplomă universitară, nici vreo formare avansată în domeniul informaţiilor.

Largul evantai de informaţii dezvăluite de către Edward Snowden, despre diverse programe NSA, sugerează că acesta şi-ar fi depăşit drepturile de acces pentru a pune mâna pe dosare clasificate, apreciază foşti oficiali americani.

„Este foarte probabil ca el să îşi fi depăşit limitele”, declară Cedric Leighton, un fost adjunct al directorului pentru formare NSA şi colonel în retragere în cadrul forţelor aeriene.

„I-a fost suficient să îl ajute pe un oficial de rang înalt cu o problemă informatică pentru ca să aibă acces, probabil, la parola acestei persoane. După asta, totul devine posibil”, subliniază el.

Cazul lui Edward Snowden este diferit de cel al lui Bradley Manning, militarul american judecat în prezent pentru „colaborare cu inamicul”, după ce a publicat mii de dosare clasificate.

Acest analist de informaţii în Irak avea autorizaţia să navigheze într-un adevărat ocean de telegrame diplomatice strict secrete şi de rapoarte ale serviciilor militare de informaţii, pe care le-a livrat, ulterior, site-ului WikiLeaks.

– O viziune „hollywoodiană” asupra informaţiilor

Spre deosebire de el, Snowden nu era un analist de informaţii, ci „era însărcinat să asigure mentenanţa reţelei. Însă el vedea, de asemenea, (documente) care circulau”, apreciază James Lewis, un fost oficial american specializat în domeniul securităţii informatice.

Serviciile de informaţii sunt supuse unui tir continuu, între necesitatea protecţiei informaţiilor lor şi solicitările de transparenţă.

Pe de altă parte, în urma atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001, congresmeni au criticat în mod deschis serviciile de spionaj pentru un eşec în a „realiza legături” ce ar fi permis împiedicarea catastrofei.

În acest context, cazul Snowden ar putea, încă o dată, să determine serviciile americane de informaţii să revadă modul în care gestionează confidenţialitatea documentelor sale, este de părere Deitz.

Ultimele dezvăluiri vor antrena, în mod inevitabil, o revizuire globală a securităţii cibernetice la nivelul serviciilor de informaţii şi al controlului angajaţilor, dar în mod special al subcontractorilor, oferă asigurări Leighton.

„Vor trebui să se aplece asupra sistemelor de autentificare. Şi să găsească altceva, cu scopul de a asigura cu adevărat o protecţie suplimentară tuturor tipurilor de documente”, adaugă el.

Edward Snowden avea un profil neobişnuit pentru NSA, din cauza lipsei sale de formare, subliniază Leighton. Agenţia angajează, în general, tehnicieni înalt calificaţi şi îi alege doar pe cei mai buni candidaţi provenind din armată.

Amploarea acestor dezvăluiri este, fără îndoială, larg exagerată de către autor, care declara pentru ziarul britanic The Guardian că orice analiză NSA „poate, în orice moment, oriunde, să atace pe oricine”.

„Eu, aşezat la biroul meu, puteam să interceptez pe oricine, pe tine, pe contabilul tău, pe un judecător federal sau pe preşedintele Statelor Unite, atât timp cât am adresa lui personală de e-mail”, adăuga el.

În opinia lui Deitz, asemenea afirmaţii sunt „ridicole. Habar nu are ce spune”.

El apreciază că Edward Snowden nu cunoaşte procedurile şi autorizaţiile legale necesare pentru a intercepta pe cineva, iar declaraţiile acestuia trădează o viziune „hollywoodiană” despre modul în care funcţionează serviciile de informaţii.