AFP: Etnicii germani, deportaţi, vânduţi de Ceauşescu sau emigraţi – o comunitate pe cale de dispariţie în România

Economica.net
17 11. 2014
sibiu_oferte_pensiuni_2013_36773600

Denumiţi saşi sau şvabi, după originea lor şi regiunea unde s-au stabilit, membrii acestei minorităţi erau în număr de 800.000 între cele două războaie mondiale. În prezent, numărul lor nu este mai mare de 36.000, potrivit ultimului recensământ.

Strămoşii lor, colonişti proveniţi din regiunea actuală a Luxemburgului, s-au instalat în Transilvania în sec. al XII-lea. Ei au fost urmaţi în sec. al XVIII-lea şi sec. al XIX-lea de germani originari din regiunea Stuttgartului, care s-au instalat în vestul şi în nordul ţării.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, 63.000 de etnici germani au fost înrolaţi cu forţa în Wehrmacht. După război, aproximativ 75.000 de membri ai acestei comunităţi au fost deportaţi la muncă forţată în fosta URSS.

”Bunicii mei au făcut parte dintre numeroşii deportaţi. Îmi amintesc că îmi povesteau despre calvarul prin care au trecut”, a declarat pentru AFP Wiegand Fleischer (38 de ani), un antreprenor şi consilier local de origine germană din Sibiu.

Între 1968 şi 1989, saşii şi şvabii au devenit ”o marfă”: exploatând dorinţa Germaniei de a-i ajuta să emigreze, Securitatea, redutabila poliţie politică a lui Ceauşescu, se deda la o tocmeală fără scrupule, notează AFP.

Aproximativ 230.000 dintre ei au fost vânduţi Germaniei la ”un preţ” cuprins între 2.000 şi 10.000 de mărci germane, potrivit relatărilor unui fost ”negociator”, Heinz Günther Hüsch. ”Fiecare persoană avea un preţ, potrivit statutului şi educaţiei sale”, a povestit el pentru presa română.

Imediat după căderea regimului comunist, în decembrie 1989, exodul etnicilor germani a continuat şi circa 200.000 dintre ei au părăsit România în decurs de doi ani.

”Jumătate dintre colegii mei de clasă au plecat în numai câteva luni”, îşi aminteşte Fleischer.

Printre cei care au ales să plece în Germania au fost şi părinţii lui Iohannis. ”De două ori, în timpul regimului comunist şi după căderea lui, m-am întrebat dacă trebuie să plec sau să rămân. Am decis să rămân, deoarece aici sunt acasă şi pentru că m-am gândit că aveam o şansă unică de a contribui la dezvoltarea Sibiului, oraşul meu natal”, le-a mărturisit recent Iohannis unor jurnalişti.

În Sibiu, care are 137.000 de locuitori şi al cărui primar Iohannis a fost ales din 2000, etnicii germani reprezintă numai 1% din populaţia oraşului.

Potrivit declaraţiilor lui Fleischer, în prezent, etnicii germani din România sunt în principal persoane în vârstă. Deşi dispun de şcoli în limba lor maternă, ei regretă faptul că nu au suficienţi profesori pentru a răspunde interesului enorm al copiilor şi tinerilor de a învăţa în limba germană, conchide agenţia franceză de presă.