Conflictul are la origine aşa numita ‘lege Florange’, care prevede atribuirea în mod automat a unor drepturi duble de vot pentru acţionarii prezenţi timp de doi ani în companii franceze. Statul francez este cel mai mare acţionar individual de la Renault cu o participaţie de 15%.
Carlos Ghosn este împotriva dublării drepturilor de vot ale statului şi în consecinţă la Adunarea Generală Anuală de joi intenţionează să propună o rezoluţie de non-aplicare a legii Florange. Însă, pentru a avea câştig de cauză, rezoluţia trebuie sprijinită de două treimi dintre acţionari (66%).
Pentru a putea bloca această rezoluţie, ministrul francez al Economiei, Emmanuel Macron, a decis ca în ultima lună să majoreze, temporar, participaţia statului la Renault, de la 15% până la 19,74%. Controlând 19,7% din acţiuni şi 23% din drepturile de vot, statul francez pare să aibă mijloacele pentru a înclina balanţa în favoarea sa. În plus, statul francez beneficiază şi de sprijinul principalului sindicat de la Renault, CFE-CGC, care a anunţat marţi că sprijină intenţia statului de a-şi dubla drepturile de vot la Renault.
Problema este că, în virtutea unui acord care datează din 1999, Renault deţine 43,4% din Nissan, care la rândul său deţine 15% din Renault. Însă, deoarece este considerată o companie sub controlul Renault, Nissan nu are drepturi de vot la Renault. Cu toate acestea, reprezentanţii Nissan au avertizat că orice acţiune a Guvernului francez destinată creşterii influenţei în cadrul Renault va obliga constructorul japonez să ia măsuri similare.
Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.