Agricultura a produs anul trecut 117,7 miliarde de lei. Fermierii au dus în hambare cea mai mare producție de cereale din 2022 încoace
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/11/grau-634x420.jpg)
Valoarea producției ramurii agricole a crescut anul trecut cu peste 17% față de anul anterior, până la 117,7 miliarde lei în prețuri curente, pe fondul unor producții record la unele categorii de plante, arată date ale Institutului Național de Statistică analizate de Economica. Fermierii nu s-au reîntors, însă, la cifrele din 2023, când producția agricolă a generat 126,4 miliarde de lei.
De altfel, România a înregistrat a doua cea mai mare creștere din UE a producției agricole în volum față de anul anterior, după Slovacia. Potrivit INS, care citează estimări ale Eurostat, este vorba despre o majorare de 11,3%, față de 14,8% cât a fost creșterea în Slovacia și 3,1% cât a fost creșterea medie în UE.
Datele statisticii românești indică însă un plus de 21,7% în volum (plus 3,88 de milioane de tone) față de 2024. Mai exact, fermierii români au dus în hambare 21,7 milioane de tone de cereale pentru boabe, față de 17,8 milioane de tone cu un an în urmă. Este cea mai mare producție din 2022 încoace, an în care fermierii au realizat 18,8 milioane de tone de cereale.
Dintre cereale, cel mai mult, cu 25%, a crescut producția de grâu, care a ajuns la 11,6 milioane de tone. Nici cultura de porumb nu s-a lăsat mai prejos: deși a fost grav afectată de secetă în trecut, producția de porumb boabe a crescut în 2025 cu 14,6%, ajungând la 6,84 milioane de tone. Un avans procentual spectaculos s-a înregistrat și la segmentul de orz și orzoaică, unde producția a crescut cu aproape 30%, atingând 2,85 de milioane de tone.
De asemenea, la categoria plantelor uleioase, producția totală a urcat cu 43,6%, de la 2,99 de milioane de tone în 2024, la aproape 4,3 milioane de tone în 2025. Din această categorie, cultura tradițională de floarea-soarelui a crescut cu 18,3%, până la o recoltă de 1,78 de milioane de tone.
Nu în ultimul rând, recolta de cartofi a crescut cu 18,1% (peste 1,24 de milioane de tone), asigurând o disponibilitate mai mare în piețe, în timp ce producția de struguri a crescut cu 14,3%, ajungând la 808,6 mii de tone, un semnal excelent pentru industria viticolă locală.
Totuși, în ciuda optimismului general din ferme, anul trecut au existat și contraperformanțe majore. Sfecla de zahăr a suferit un declin important de peste 30%. Fermierii români au mai recoltat doar 608,4 mii de tone, comparativ cu cele 875,1 mii de tone din anul precedent, fapt ce ridică semne de întrebare asupra aprovizionării fabricilor autohtone de procesare a zahărului.
În același timp, sectorul pomicol a înregistrat o ușoară corecție negativă de aproape 2%, coborând la 1,33 de milioane de tone. În schimb, producția de legume a rămas practic neschimbată, înregistrând o stagnare (+0,1%), cu un volum total de 2,09 milioane de tone.
În 2024, un an agricol foarte slab, agricultura a generat 100,5 miliarde de lei, în scădere cu 4,3% comparativ cu anul 2023, fiind influențată în principal de condițiile meteorologice dificile din acea perioadă.
Producția vegetală a generat 60,5% din total
Producția vegetală a generat anul trecut 71,2 miliarde de lei, adică aproximativ 60,5% din cât a produs în bani întreaga agricultură. A urmat producția animală, cu o contribuție de 43,3 miliarde de lei, adică 36,8% din total, și serviciile agricole, care au contribuit cu 3,1 miliarde de lei, reprezentând 2,7% din total. Cu un an în urmă, producția vegetală a generat 55% în structura valorii producției ramurii agricole, cea animală 41,8%, iar serviciile agricole 3,2%.