AI ajută medicii să vadă mai mulți pacienți. Cum stă România la acest capitol

Studiul a inclus peste 2.000 de profesioniști din sănătate și peste 20.000 de pacienți din 10 țări: Brazilia, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Olanda, Arabia Saudită, Marea Britanie și Statele Unite.

Provocările identificate la nivel global sunt multe și variate. Lipsa personalului calificat, presiunea pe sistemul medical, lipsa unei soluții eficiente prin care datele medicale pot fi concentrate și partajate între specializări, medici și instituții sunt cele cu care se confruntă atât specialiștii cât și pacienții sistemului de sănătate românesc, conform datelor publicate recent de OECD, Comisia Europeană și Ministerul Sănătății. Pe de altă parte, Future Health Index 2026, realizat de Philips, arată cum acestea pot să fie îmbunătățite, folosind inteligența artificială.

Un sistem sub presiune și zonele în care AI arată deja rezultate

Conform raportului „State of Health in the EU: Romania Country Health Profile 2025″, realizat de OECD și Observatorul European al Sistemelor și Politicilor de Sănătate, în colaborare cu Comisia Europeană, România are cele mai mici cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor din Uniunea Europeană.

În 2023, suma este de 1.800 de euro pe cap de locuitor, ajustată la puterea de cumpărare. Aceasta reprezintă mai puțin de jumătate din media UE de 3.832 de euro și doar 5,8% din PIB, față de media europeană de 10%. Speranța de viață în România este cu 5,1 ani sub media UE. Ratele de mortalitate evitabilă și tratabilă sunt printre cele mai mari.

Într-un context în care în țara noastră resursele sunt limitate, Future Health Index 2026 arată că în țările în care AI este tot mai folosit pe piața medicală, se văd îmbunătățiri.  34% dintre liderii din sănătate raportează că prin implementarea AI sunt deja vizibile economii bugetare, iar 62% spun că beneficiile investiției egalează sau depășesc costurile.

Deficit de personal și exod de medici, în timp ce AI crește capacitatea și reduce epuizarea

Deși România are anual un număr de absolvenți de medicină și asistență medicală mult peste media UE, raportul OECD arată că deficitul de personal persistă, din cauza faptului că mulți dintre absolvenți preferă să se angajeze în străinătate. De asemenea, mulți dintre specialiștii cu experiență aleg să renunțe la locurile de muncă din țară și să plece peste hotare.

Future Health Index 2026 arată că AI poate oferi soluții pentru această problemă atât de pregnantă, fiindcă 50% dintre profesioniștii din sănătate spun că AI le-a crescut capacitatea de a vedea mai mulți pacienți, cu o creștere centrală de 8 pacienți suplimentari pe săptămână, iar 71% spun că inteligența artificială îi ajută la eficientizarea fluxurilor de lucru.

Aproape jumătate dintre respondenții la studiu au raportat că au economisit cel puțin 132 de ore anual (echivalentul a peste trei săptămâni de lucru).

Epuizarea profesională este una dintre cele mai cunoscute cauze ale exodului de personal, dar 50% dintre clinicieni spun că AI le-a îmbunătățit echilibrul viață-muncă, 49% spun că sunt mai puțin stresați, iar 47% că fac mai puține ore suplimentare sau duc mai puțină muncă acasă.

Datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate arătau că la 31 decembrie 2025 existau 1.055 de localități cu deficit de medici de familie în România, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru acoperirea nevoilor care există. 75% dintre respondenții chestionarului pentru Future Health Index 2026 spun că AI poate ajuta la reducerea diferențelor de calitate între diverse tipuri de servicii medicale și la îmbunătățirea accesului în zonele subdeservite și rurale.

Din perspectiva pacienților, 56% cred că AI va îmbunătăți îngrijirea în mediul rural. 58% spun că poate facilita accesul la ajutor medical pentru persoanele care întâmpină dificultăți.

Filtrarea urgențelor cu ajutorul AI

Unitățile de primiri urgențe resimt o presiune foarte mare, tot din cauza deficitului de medicină primară, deoarece din 3.652.042 de cazuri externate în 2025, doar sub o treime s-au prezentat cu trimitere de la medicul de familie, în timp ce peste 2 milioane de cazuri au ajuns direct prin structurile de urgență, conform datelor CNAS.

La nivel global, 60% dintre pacienți spun, în Future Health Index 2026, că AI generativ i-a ajutat să recunoască momentul în care este necesar să consulte un medic, ghidându-i către opțiunea de îngrijire potrivită.

Sisteme care nu comunică între ele

Potrivit noii note de fundamentare a  Strategiilor Naționale de Digitalizare în Sănătate 2026-2030 a Ministerului Sănătății, „furnizarea serviciilor de sănătate este afectată de lipsa de fonduri, lipsa de personal și lipsa de informații”.

Future Health Index 2026 arată că la nivel global se produce deja o schimbare: 57% dintre clinicieni raportează acces îmbunătățit la date consolidate despre pacienți, între echipele de îngrijire, iar 63% observă o viteză mai mare în primirea rezultatelor diagnostice.

Studiul descrie rolul emergent al AI ca un „strat cognitiv” care reunește informații fragmentate din surse multiple, cum ar fi fișe medicale, imagistică, istoric clinic, iar acest lucru arată o soluție pentru tipul de fragmentare pe care strategia românească își propune să o elimine prin dosarul electronic unic al pacientului.

De asemenea, Guvernul României a adoptat, în octombrie 2024, un memorandum privind operaționalizarea spitalelor complet inteligente, care prevede integrarea dosarului electronic al pacientului, telemedicinei, automatizării, sistemelor de tip Big Data și a inteligenței artificiale în deciziile clinice.

„Rezultatele Future Health Index arată că inteligența artificială în medicină se transformă dintr-un instrument folosit izolat, pentru o singură sarcină, într-unul integrat în activitatea clinică zilnică, venind astfel cu numeroase beneficii.

Philips susține această tranziție prin soluții care ajută spitalele și clinicile să integreze mai bine datele pacienților și să sprijine deciziile clinice, astfel încât medicii să își recapete timpul pentru ceea ce contează cel mai mult: pacientul din fața lor.

Trebuie ținut cont însă că AI-ul nu vine să înlocuiască specialistul, ci să-l sprijine. Judecata și responsabilitatea finală trebuie să rămână umane”, declară Șerban Isopescu-Weber, Lider al Diviziei de Echipamente și Soluții Medicale, Philips România.

Future Health Index este cel mai amplu studiu de acest tip la nivel global, aflat la a 11-a ediție. Ediția 2026, intitulată „AI in practice: Shaping the future of healthcare now”, se bazează pe două cercetări cantitative distincte, realizate de Vitreous World prin metodologie de tip CAWI (online), în perioada februarie–aprilie 2026, în 10 țări: Brazilia, China (doar continentală), Franța, Germania, India, Indonezia, Olanda, Arabia Saudită, Marea Britanie și Statele Unite. Au participat 2.011 profesioniști din sănătate (medici, chirurgi, asistenți medicali și asistenți de medic) și 20.085 de pacienți cu vârsta de peste 18 ani.