AI-ul începe să preia munca din companii. Diana David, SAP România, explică ce va rămâne de făcut oamenilor

SAP România, cu peste 1.000 de angajați, este subsidiara locală a producătorului german de soluţii software de business cu acelaşi nume, unul dintre cei mai puternici jucători europeni din industria de tehnologie, cu venituri de 36,8 miliarde de euro în 2025.

Afacerile SAP România au urcat anul trecut la 740,8 milioane de lei (+20%), iar profitul s-a diminuat cu 32% la 11,5 milioane de lei, potrivit datelor financiare disponibile în platforma Termene.

Circa 600 de companii din România utilizează soluții business SAP, prezente în domenii precum utilități, transporturi, bănci, asigurări, retail sau producție. La nivel internațional, clienții SAP generează circa 90% din totalul comerțului global.

„În primul rând, compania autonomă nu este o companie care funcționează fără oameni, ci una în care oamenii nu mai sunt blocați în activități repetitive și consumatoare de timp. Ei stabilesc direcția și iau deciziile importante, iar agenții și asistenții bazați pe inteligență artificială se ocupă de executarea proceselor operaționale în mod rapid și la scară”, explică Diana David.

Potrivit acesteia, diferența față de automatizarea clasică este că procesele nu mai sunt tratate separat, în interiorul unor departamente care comunică prin e-mailuri, ședințe și verificări manuale. Într-o companie autonomă, informațiile sunt conectate, iar sistemul poate identifica o schimbare, îi poate evalua impactul asupra afacerii și poate iniția acțiunile necesare, în limitele unor reguli de guvernanță și cu supraveghere umană.

„Mai concret, o companie autonomă este una în care procesele nu mai funcționează în silozuri. Dacă apare o problemă în lanțul de aprovizionare sau un risc financiar, informația nu mai circulă de la un departament la altul, prin e-mailuri, ședințe și verificări manuale. Sistemul identifică schimbarea, înțelege impactul asupra afacerii și inițiază acțiunile necesare, dar asta se întâmplă cu reguli clare de guvernanță și supraveghere umană, astfel încât inteligența artificială nu decide singură”, spune reprezentanta SAP România.

Scopul este ca organizațiile să poată reacționa mai repede la schimbările din piață și să își crească eficiența fără să piardă controlul asupra proceselor. David descrie această schimbare drept o evoluție a modului în care funcționează companiile, în care procesele, datele și AI-ul sunt integrate într-un singur mecanism operațional.

Finanțele, achizițiile, supply chain-ul și relația cu clienții, printre primele zone în care AI-ul poate prelua fluxuri

În România, primele aplicații ale AI-ului la nivel operațional se conturează în zone precum finanțele, achizițiile, lanțurile de aprovizionare și relația cu clienții. David subliniază însă că obiectivul nu este ca inteligența artificială să înlocuiască departamente întregi, ci să preia grupuri de activități și fluxuri de lucru care consumă timp prin coordonare, verificări și transferul informațiilor între echipe.

În practică, AI-ul poate identifica excepții, valida documente, urmări comenzile, anticipa întârzieri, propune acțiuni corective sau gestiona solicitări standard ale clienților. În unele cazuri, sistemul poate executa un flux operațional complet, însă cu supraveghere umană.

„Unele arii în care observăm deja progres sunt, de exemplu, finanțele, achizițiile, supply chain-ul și customer service-ul. De exemplu, inteligența artificială poate identifica excepții, valida documente, urmări statusul comenzilor, anticipa întârzieri, propune acțiuni corective sau gestiona solicitări standard ale clienților. În multe cazuri, nu este vorba despre automatizarea unei singure sarcini, ci despre executarea unui întreg flux operațional, cu supraveghere umană”, explică managing directorul SAP România.

Pentru ca astfel de sisteme să funcționeze însă în mod eficient, companiile trebuie să aibă date de calitate, procese conectate și reguli clare privind modul în care AI-ul poate acționa.

„Aș dori să subliniez, însă, că inteligența artificială are nevoie de context de business, date de calitate, reguli clare de guvernanță și, fără dar și poate, oameni care stabilesc direcțiile, iau deciziile importante și gestionează situațiile complexe. Altfel, riscul este să automatizăm greșeli existente. Nu își dorește nimeni asta”, spune David.

AI-ul și cloud-ul merg împreună

Diferențele de maturitate digitală dintre companiile din România nu reprezintă, în opinia reprezentantei SAP, un obstacol care să excludă anumite organizații de la adoptarea AI. Mai important decât industria sau dimensiunea companiei este nivelul de disciplină în procese și date.

„Este adevărat că există diferențe de maturitate digitală între companiile din România, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu sunt pregătite pentru a utiliza soluții bazate pe inteligență artificială. De fapt, AI-ul și cloud-ul merg mână în mână: pentru a scala inteligența artificială, ai nevoie de date integrate, procese conectate și o infrastructură modernă. Nu cred că vorbim despre o tranziție rezervată unui anumit tip de companie sau unei anumite industrii. Mai important decât industria este nivelul de disciplină în procese și date”, afirmă Diana David.

Aceasta subliniază că pe măsură ce AI-ul are capacitatea de a prelua anumite fluxuri operaționale, rolul angajaților se schimbă, dar nu dispare.

„Rolul activ al angajatului nu dispare, doar evoluează, pentru că oamenii vor petrece din ce în ce mai mult timp stabilind priorități, luând decizii și gestionând situațiile care necesită experiență și judecată umană. Astfel, vorbim despre o colaborare, nu despre competiție între om și tehnologie”, spune ea.

În acest context, gândirea critică, înțelegerea proceselor de business, analiza datelor și capacitatea de a lucra cu instrumente AI devin mai importante. Angajații trebuie să poată evalua și recomandările oferite de sisteme și să știe când este necesară intervenția umană.

„Deși importante dintotdeauna, cred că în acest caz vor face diferența competențe precum gândirea critică, înțelegerea proceselor de business, analiza datelor și capacitatea de a colabora eficient cu instrumente bazate pe AI. Nu este vorba doar despre folosirea tehnologiei, ci despre înțelegerea ei, inclusiv despre a ști când poți avea încredere în recomandările ei și când este nevoie de intervenție umană”, explică David.

SAP investește, la rândul său, în dezvoltarea acestor competențe.

„Înțelegerea vine din învățare și adaptare continuă. Tehnologia evoluează foarte rapid, iar părerea mea este că programele de upskilling și reskilling pentru angajați îi vor pregăti pentru noi roluri și responsabilități. La SAP, de exemplu, investim mult în dezvoltarea competențelor de AI și într-o abordare bazată pe competențe, tocmai pentru că vedem inteligența artificială ca pe un instrument care amplifică potențialul oamenilor, nu îl înlocuiește”, spune ea.

Cine răspunde când AI-ul greșește

Pe măsură ce agenții AI primesc acces la procese și sisteme ale companiei, apare și problema responsabilității pentru deciziile sau acțiunile greșite. SAP susține că un agent AI nu poate fi tratat ca un actor independent, ci operează în limitele stabilite de organizație.

„Un agent AI nu este un actor independent, ci un instrument care operează în cadrul unor reguli, procese și niveluri de autoritate stabilite de organizație”, explică Diana David.

Din acest motiv, guvernanța și trasabilitatea devin componente esențiale ale utilizării AI în procesele de business. Companiile trebuie să poată verifica acțiunile sistemelor și să păstreze controlul asupra deciziilor cu impact major.

„De aceea, la SAP vorbim foarte mult despre o inteligență artificială responsabilă: fiecare acțiune trebuie să fie guvernată, auditabilă și trasabilă. Obiectivul nu este ca AI-ul să ia decizii critice fără control uman, ci să automatizeze execuția și să ofere recomandări, în timp ce oamenii păstrează responsabilitatea pentru deciziile cu impact major”, afirmă ea.

România are specialiști, dar rămâne în urmă la integrarea proceselor

În comparație cu alte piețe europene, România are câteva avantaje în adoptarea AI enterprise, în special datorită sectorului IT și disponibilității specialiștilor.

„România pornește cu câteva avantaje importante. Avem un sector IT dezvoltat, specialiști foarte bine pregătiți și o deschidere ridicată către tehnologie și inovație. În multe companii, există deja expertiza necesară pentru a adopta și scala soluții de AI”, spune David.

Problema apare însă la nivelul digitalizării și integrării proceselor. AI-ul poate genera cea mai mare valoare atunci când are acces la date de calitate și la procese conectate de la un capăt la celălalt, iar aici, potrivit Dianei David ”unele organizații din România mai au de recuperat față de piețe europene mai mature”.

Această diferență devine importantă atunci când companiile încearcă să treacă de la experimente și proiecte-pilot la utilizarea AI la nivelul întregii organizații. În opinia lui David, principala barieră este transformarea organizațională, nu tehnologia.

„Cred că cea mai mare barieră – și aici cred că vorbim despre un fenomen care depășește granițele țării – nu este tehnologia, ci transformarea organizațională. Multe companii trec cu succes de faza de pilot, dar întâmpină anumite dificultăți când trebuie să scaleze AI la nivelul întregii organizații. Pentru asta este nevoie de trei lucruri: date de calitate, procese conectate între departamente și o strategie clară privind rolul AI. Organizațiile trebuie să decidă ce activități deleagă AI-ului, ce rămâne în responsabilitatea oamenilor și cum măsoară rezultatele”, afirmă ea.

Astfel, implementarea AI nu mai poate fi tratată exclusiv ca un proiect al departamentului IT, deoarece presupune schimbări în modul în care compania lucrează și în modul în care angajații folosesc tehnologia.

„În final, succesul nu depinde doar de implementarea unor instrumente noi, ci de adoptarea lor de către oameni și de capacitatea leadershipului de a integra AI în modul de funcționare al companiei. Integrarea inteligenței artificiale în procesele de business nu este doar un proiect IT, ci o transformare a întregii organizații”, spune Diana David.

SAP își concentrează investițiile pe Business AI și compania autonomă

La nivel global, SAP continuă să investească în Business AI, în dezvoltarea conceptului de companie autonomă și în platformele care permit integrarea datelor, proceselor și inteligenței artificiale în condiții de securitate și guvernanță.

Compania indică drept prioritate integrarea AI direct în procesele operaționale, în zone precum finanțe, lanțuri de aprovizionare, achiziții, resurse umane și relația cu clienții. În paralel, SAP spune că își adaptează propriile procese și investește în competențele de AI ale angajaților.

„O prioritate majoră pentru SAP este integrarea AI direct în procesele operaționale ale companiilor, astfel încât aceasta să poată genera valoare reală în arii precum finanțe, supply chain, achiziții, resurse umane sau relația cu clienții.

În paralel, investim în dezvoltarea competențelor de AI și în transformarea propriilor noastre moduri de lucru. Credem că viitorul aparține organizațiilor care reușesc să combine expertiza oamenilor cu inteligența artificială, într-un cadru bazat pe încredere, guvernanță și responsabilitate. Acesta este și motivul pentru care ne concentrăm pe construirea fundației necesare pentru era AI agentică și pentru ceea ce numim compania autonomă”, încheie Diana David.