Cum se reflectă sincopele de producție de la Azomureș în importurile de îngrășăminte pentru agricultură. Peste 6% din achizițiile UE ajung în România

Cu producții anuale și de peste 2,4 milioane de tone în anii anteriori ( 2011), România este pe un trend puternic descendent în ceea ce privește fabricarea de îngrășăminte chimice pentru agricultură. Aceasta și în contextul în care Azomureș, cel mai mare producător local, parte a grupului Ameropa, a produs cu sincope pe fondul creșterii prețurilor la gazele naturale.

Astfel, în 2023, România a produs doar 95.235 de tone de fertilizanți, cu 89,8% mai puțin decât în 2021, dar cu 17,8% peste nivelul dn 2022.

Trendul din România este contrar celui din restul statelor membre, datele Comisiei Europene indicând producții cu 15,7% mai mari în 2023 față de 20222, până la 65,6 milioane de tone.

Totodată, producția slabă se reflectă în importuri.

Din datele Comisiei, în primele nouă luni ale acestui an ( date până la 5 septeembrie 2024) s-au importat deja 1 milion de tone de îngrășăminte, față de peste 1,4 milioane cu un an în urmă și 1,9 milioane de tone în 2022. Cantitățile importate au sărit, de altfel, de pragul de 1 milion de tone încă din 2019 reflectând un dezechilibru între cererea internă și producția locală.

Totodată, importurile României au reprezentat 6,6% din cantitățile totale cumpărate de statele membre. Anul trecut, România a generat 6,8% din importurile UE, iar în 2022 7,9%.

Anul acesta, cel mai mult am importat din Rusia (23,6% din totalul importurilor), din Egipt (19,2%) și Maroc (18,8%)

Finlanda este cel mai mare producător, cu o cotă de piață de 18,7%, urmată fiind de Franța cu 15,6%, Spania (15,5%) și Polonia cu 12,7%. În 2011, România era printre principalii jucători, cu o cotă de 6,6%, dar până în 2020, spre exemplu și-a diminuat cota la 2,7%.

În România, în afară de Azomureș, mai produce fertilizanți bio Norofert.