Ajunge România la „gunoi” şi intră în recesiune? Cât de sus urcă leul şi deficitul în următoarele 12 luni – sondaj CFA România

“Riscul unui rezultat al alegerilor prezidențiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipații, care a dus indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie. În același timp, deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creșterea economică anticipată a scăzut sub 1%”, spune Adrian Codirlașu, Președinte al Asociației CFA România.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut puternic în luna aprilie cu 10,6 puncte până la valoarea de 33,3 puncte, cea mai mică valoare de la declansarea pandemiei de coronavirus. Această situație s-a datorat exclusiv scăderii puternice a componentei de anticipații a indicatorului, cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiții curente a crescut cu 2,1 puncte.

De asemenea, există opinii printre participanţi că România ar putea intra în recesiune.

Cursul euro/leu

Aproximativ 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipațiilor (curs  BNR EUR/RON ) pentru orizontul de 6 luni este de 5,0494 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1112 lei pentru un euro.

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie și a atins nivelul de 4,78%.

Scapă România de „junk”?

O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”).

64% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor, în timp ce 36% (in crestere comparativ cu exercitiul anterior) anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”). Spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni.

De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.

Preţ locuinţe

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 43% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea 78% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 14% că sunt corect evaluate.

Deficit bugetar

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut comparativ cu exercitiul anterior la valoarea medie a anticipațiilor de 7,9% din PIB.

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, din nou, în scădere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 0,7%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.

Termeni și condiții: Nici una dintre informațiile prezentate în cadrul acestui material nu trebuie interpretată ca o invitație sau recomandare de a achiziționa sau de a dispune de orice produs, sau de a vă angaja în orice altă tranzacție, sau consiliere în domeniul investițiilor, în domeniul juridic sau în oricare alt domeniu. Informația care se regăsește în cadrul acestui material este prezentată numai în scop informativ. Informația prezentată este foarte generală și este posibil să nu fie relevanță în cazuri individuale concrete. Asociația CFA România nu da o garanție asupra gradului de corectitudine și complexitate a informațiilor prezentate în acest material.

Despre sondaj:

Sondajul este realizat lunar de Asociația CFA România, de peste 13 ani, și reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămâna a fiecărei luni iar participanții sunt membri ai Asociației CFA România și candidații pentru nivelurile II și III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la:

Condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piață muncii;

Anticipațiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piață muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET și condițiile macroeconomice globale.