Alba-neagra cu gradul de îndatorare: BNR impune stabilirea acestuia în funcţie de tipul dobânzii, scoringul clientului şi durata creditului

Acum o lună când modificarea regulamentului privind gradul de îndatorare al populaţiei în momentul accesării unui credit a fost votată în Consiliul de Administraţie al BNR, comunicatul de presă remis de banca centrală artăta că pe lângă impunerea unui grad de îndatorare pentru creditele în lei de 40% din veniturile nete faţă de un minimum de 50% cât este în prezent, noul regulament scoate din formula de calcul pentru stabilirea venitului net coşul zilnic de subzistenţă. O măsură mai mult decât liberală salutată cu multă voioioşie de către bănci, mai ales în contextul în care BNR majora cam des costul coşului zilnic care trebuia scăzut din veniturile clientului şi în funcţie de cât de mare şi solidă în indicatori financiari era banca. În ultima perioadă, nivelul acestuia ajunsese să fie cuprins între 280 de lei şi 380 de lei de persoană. Ideea de stress test, aşa cum arată comunicatul BNR cel puţin, dispare total. Ideea de creştere a dobânzilor, de fluctuaţii a cursului de schimb dispare. Practic, „nu se mai aplică coeficienţii de ajustare a veniturilor în funcţie de gradul de certitudine şi de caracterul de permanenţă”, după cum spuneau bancherii în urmă cu o lună.

După publicarea în Monitprul Oficial a Regulamentului nr 6/2018, lucrurile sunt uşor schimbate prin inserarea în textul legii a unor prevederi subtile. Astfel, la articolul 12 aliniatul 1, liera F, apare următoarea prevedere: „nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare, inclusiv fundamentarea acestora, diferenţiate pe categoriile de clientelă, pe destinaţia creditului (de exemplu, credit de consum, credit pentru investiţii imobiliare), pe tipul creditului (defalcat în funcţie de moneda de exprimare sau, după caz, de indexare, de tipul dobânzii, respectiv fixă ori variabilă, de termenul de acordare a creditului şi de comportamentul clientului în legătură cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garanţiei);”. 

Mai exact, instituţiile de credit vor trebui să realizeze o matrice în care să se stabilească micşorarea gradului de îndatorare de la 40% cât este maxim permis de regulament în funcţie de profilul fiecărui client. Astfel, de exemplu, un client cu scoring A, care contractează un creditului pe un an de zile, cu dobândă fixă, deci un credit acordat în condiții extrem de previzibil pentru această industrie, va primi probabil punctaj maximum și un grad maximum de îndatorare de 40% pentru un credit în lei. Cei la care condițiile diferă, în funcție de normele interne și matricele pe care și le vofr stabili fiecare bancă în parte, gradul de îndatorare scade.

În plus, la articolul 13, alineatul 1, noul Regulament stabilește: „Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligaţiilor lunare totale de plată decurgând din credite sau alte finanţări rambursabile în veniturile nete lunare luate în considerare, respectiv veniturile din care s-au dedus obligaţiile fiscale”. Mai exact, BNR elimină obligativitatea băncilor de a scădea coșul minim din total venituri, dar lasă acestora libertatea de a decide care sunt obligațiile fiscale ale fiecărui client: impoyite, asigurări obligatorii, taxe diverse, etc.

Mai sus vorbeam de scorin și de rolul său în stabilirea gradului de îndatorare. Noile norme de creditare permit excepții de la respectarea gradului de îndatorare pentru anumite categorii de credite: cele de refinanțare. Totuși, noul Regulament nu permite excepții de la îndeplinirea punctajului de scoring. În funcție de scoringul obținut de fiecare client (scoringul este un punctaj realizat de bancă în baza unei fișe standard – clientul mai are sau nu proprietăți, este sau nu căsătorit, are sau nu copii în întreținere,venituri fixe sau variabile, vechimea la locul de muncă, etc) se stabilesc provizioanele pe fiecare credit acordat, indiferent de natura lui. Din acest motiv, clienții care vin sa-și refinanțeze creditele de la o bancă la altă bancă sau în cadrul aceleiași bănci, nu se supun noilor grade de îndatorare, dar se supun fișei de scoring, fapt care poate duce implicit la reducerea gradului de îndatorare a acelui client.

Modificările aduse de Regulamentul 6/2018 se referă la limitarea gradului de îndatorare la cel mult 40% pentru creditele în lei şi de 20% pentru cele în euro, indiferent de tipul creditului. În cazul creditelor ipotecare pentru achiziţia unei locuinţe, gradul maxim creşte cu 5 puncte procentuale în situaţia în care debitorul nu are sau nu a avut altă locuinţă proprietate personală. Pragurile nu sunt aplicabile în cazul refinanţărilor. Un procent de 15% din totalul creditelor de retail pot depăși gradul impus de BNR, în funcție de profilul clientului și decizia băncii.