Alegeri Germania: Merz se pregăteşte pentru veşti proaste, în timp ce AfD ţinteşte noi victorii electorale (dpa)

18 09. 2026
Friedrich Merz

Alegerile din Berlin şi Mecklenburg – Pomerania Occidentală sunt ultimele dintr-o serie de cinci scrutine regionale desfăşurate în acest an aglomerat politic şi care au scos la iveală o nemulţumire publică larg răspândită faţă de guvernul de coaliţie condus de Merz şi au alimentat speculaţii serioase privind posibilitatea ca acesta să fie nevoit să demisioneze, scrie Agerpres.

Eşecul usturător suferit la începutul lunii de creştin-democraţii (CDU) conduşi de Merz în Saxonia-Anhalt – unde AfD a urcat spectaculos la aproape 44% din voturi, în timp ce CDU a scăzut drastic la 17% – a intensificat zvonurile în rândul conservatorilor despre o rară „înlocuire a cancelarului” şi a ţinut prima pagină a presei internaţionale în legătură cu ascensiunea extremei-drepte în Germania.

O nouă umilinţă pentru CDU ar putea urma duminică în landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală, situat în nord-estul ţării.

Social-democraţii (SPD), de centru-stânga, au depăşit partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în acest land, conform unui nou sondaj publicat joi, cu doar trei zile înainte de alegerile regionale.

SPD, condus de premierul landului, Manuela Schwesig, a crescut cu trei puncte procentuale faţă de săptămâna precedentă, ajungând la 37%, în timp ce AfD, condus de contracandidatul Leif-Erik Holm, a scăzut cu un punct procentual, până la 36%, conform sondajului realizat la comanda postului de televiziune ZDF. Multă vreme, SPD se situase în urma AfD în sondaje.

Între timp, conservatorii din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarului Friedrich Merz au scăzut cu un punct procentual, ajungând la doar 6%, ceea ce plasează partidul periculos de aproape de pragul electoral de 5% necesar pentru a intra în parlamentul landului.

Partidul Stânga (Die Linke), care guvernează alături de SPD, a pierdut de asemenea un punct procentual, ajungând la 9%, în timp ce Verzii au rămas la acelaşi nivel, de 5%.

Alianţa populistă Sahra Wagenknecht (BSW) se situează sub pragul electoral, cu 4% din intenţiile de vot.

În cadrul sondajului, realizat în perioada 14-17 septembrie, au fost chestionaţi 1.395 de alegători. Marja de eroare este de aproximativ trei puncte procentuale pentru un rezultat de 40% şi de circa două puncte pentru un rezultat de 10%.

Sondajul a mai relevat că 79% dintre respondenţi ştiau sigur cu cine vor vota duminică, în timp ce 21% erau încă indecişi.

O eventuală ieşire din parlamentul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală – deşi nu este un land în care CDU a obţinut în mod tradiţional rezultate foarte bune – ar reprezenta un scenariu de coşmar pentru CDU şi l-ar supune pe Merz unei presiuni enorme.

Cu toate acestea, Merz a făcut tot posibilul pentru a contracara speculaţiile privind viitorul său, subliniind, după alegerile din Saxonia-Anhalt, că „a renunţa nu este o opţiune pentru mine”.

Miercuri, el a primit sprijin din partea premierilor celor opt landuri conduse de CDU. Aceştia au pledat pentru stabilitate şi au declarat că vor colabora „împreună cu cancelarul” pentru a contribui la soluţionarea problemelor cetăţenilor.

La fel ca Saxonia-Anhalt, Mecklenburg – Pomerania Occidentală este un land est-german cu densitate scăzută a populaţiei, care s-a confruntat cu dificultăţi în gestionarea efectelor reunificării Germaniei din 1990, situaţie ce a generat nemulţumire şi a favorizat ascensiunea partidului populist AfD.

După ce a condus în sondaje luni la rând, partidul anti-imigraţie speră să profite de avântul obţinut în Saxonia-Anhalt pentru a contracara revenirea puternică a actualului premier, Manuela Schwesig (din partea Partidului Social-Democrat – SPD), reprezentantă a centrului-stânga.

Schwesig s-a poziţionat drept singurul candidat viabil capabil să oprească extrema dreaptă, autointitulându-se „die Frau gegen Blau” („Femeia împotriva albastrului”), o referire la culoarea reprezentativă a partidului AfD.

Distanţându-se de conducerea naţională a SPD – partenerul minor din coaliţia federală nepopulară a lui Merz -, ea a reuşit să reducă diferenţa faţă de AfD la doar două puncte procentuale în cele mai recente sondaje, în mare parte datorită cotei sale ridicate de popularitate personală.

Schwesig, care guvernează landul Mecklenburg – Pomerania Occidentală din 2017, a promis să prevină o a doua victorie a extremei drepte în decurs de două săptămâni, subliniind că „este extrem de important dacă un al doilea land ajunge sau nu sub controlul AfD”.

Sub conducerea sa, serviciile de îngrijire a copiilor de vârstă preşcolară au devenit gratuite în Mecklenburg – Pomerania Occidentală, iar landul a înregistrat o creştere economică mai puternică în ultimii cinci ani comparativ cu media naţională – conform datelor oficiale -, în ciuda absenţei unei industrii majore în această regiune rurală.

Totuşi, actuala coaliţie a lui Schwesig cu partidul Stânga (Die Linke) – succesorul formaţiunii socialiste care a guvernat fosta Germanie de Est – se confruntă cu o misiune dificilă pentru a obţine o majoritate de mandate în parlamentul landului, la Schwerin.

În cazul în care nu reuşeşte acest lucru, Schwesig ar putea depinde de depăşirea pragului electoral de 5% de către Verzi pentru a putea forma o coaliţie tripartită alături de Stânga.

Între timp, la Berlin, partidul lui Merz se află într-o competiţie strânsă în trei, disputată cu AfD şi Stânga, după o campanie marcată de două scandaluri care au afectat coaliţia de guvernare CDU-SPD.

Primarul în funcţie din partea CDU, Kai Wegner, a fost nevoit să renunţe la candidatura pentru un nou mandat, fiind urmărit de o controversă de lungă durată legată de un meci de tenis pe care l-a jucat în ianuarie, în timp ce mari zone ale oraşului au rămas fără electricitate la temperaturi de îngheţ.

Succesorul său în calitate de candidat principal al partidului, ministrul de finanţe al landului, Stefan Evers, a reuşit să menţină şansele CDU, în ciuda intrării sale tardive în cursă. Partidul este creditat în sondaje cu aproximativ 20%, situându-se la mică distanţă în urma Stângii şi imediat în faţa AfD.

La fel ca în Mecklenburg – Pomerania Occidentală, cel mai probabil scenariu în urma scrutinului de duminică pare a fi o coaliţie tripartită între Stânga (Die Linke), SPD şi Verzi.

Însă ultima săptămână a campaniei a adus o surpriză politică majoră, odată cu apariţia informaţiilor că Steffen Krach, candidatul principal al SPD, este vizat de o anchetă privind acuzaţii de corupţie.

Deşi locuinţa şi birourile sale au fost percheziţionate, Krach a negat orice neregulă şi a anunţat că rămâne în cursă, subliniind că „nu are nimic de ascuns”.

Indiferent de rezultatul calculelor post-electorale din cele două parlamente regionale, principala concluzie la nivel naţional va fi, probabil, ascensiunea continuă a partidului AfD, în detrimentul formaţiunii de centru-dreapta CDU.

O nouă înfrângere usturătoare pentru CDU ar putea ridica noi semne de întrebare cu privire la controversatul „cordon sanitar” împotriva colaborării cu extrema dreaptă şi ar putea genera noi dubii dacă Merz este persoana potrivită pentru a conduce ţara până la următoarele alegeri naţionale din 2029.

Conform unui sondaj YouGov, aproape jumătate dintre germani se aşteaptă ca Merz să fie înlocuit din postul de cancelar până la sfârşitul anului.

Sondajul relevă că 48% dintre cei 1.611 adulţi chestionaţi anticipează că Merz nu va mai fi cancelar până la finele anului, în timp ce 31% se aşteaptă ca acesta să rămână în funcţie, iar 21% nu au oferit niciun răspuns.