Alegeri Israel – Netanyahu se apropie de preluarea din nou a puterii, spune AFP

02 11. 2022
netanyahu 578493485784930

‘Netanyahu caută o victorie decisivă, Lapid speră egalitatea, Ben Gvir sărbătoreşte victoria’, titrează Yediot Aharonot, cel mai vândut cotidian israelian, scrie Agerpres.

Potrivit Comisiei electorale, la ora 10:00 (08:00 GMT), după numărarea a 84% din buletinele de vot, partidului Likud (dreapta) al lui Netanyahu îi revin 31 de mandate, înaintea formaţiunii centriste Yesh Atid (‘Există un viitor’) al premierului în funcţie Yair Lapid, care a adunat 24 de mandate din cele 120 ale parlamentului (Knesset).

Aliaţii de extrema dreaptă ai lui Netanyahu, Bezalel Smotrich şi Itamar Ben Gvir, sunt pe poziţia a treia, cu 14 locuri, dublu faţă de fostul parlament.

Urmează, cu 12 mandate, partidul de centru-dreapta al fostului şef al armatei, Benny Gantz, membru al coaliţiei de guvernare.

Împreună cu aliaţii săi, blocul lui Netanyahu ar urma să deţină 65 de locuri, cu patru peste majoritatea de 61.

Însă scorurile s-ar putea modifica la anunţarea rezultatelor finale, mai ales în funcţie de locurile pe care le vor obţine partidele mici, în condiţiile în care, după rezultatele parţiale, două liste – un partid arab şi partidul de stânga Meretz – se situează în preajma pragului electoral.

Scrutinul s-a derulat pe fondul unei reluări a violenţelor în Cisiordania ocupată. Miercuri dimineaţă, armata israeliană a ucis un palestinian care rănise grav un soldat într-un atac la un punct de control.

Netanyahu (73 de ani), judecat pentru corupţie, a pierdut puterea în iunie 2021 în favoarea unei coaliţii eterogene reunite de Yair Lapid.

‘Am experienţa, am la activ câteva alegeri, trebuie să aşteptăm rezultatele definitive, dar drumul nostru, al Likud, a dovedit că este cel bun, suntem aproape de o mare victorie’, le-a transmis Netanyahu în cursul nopţii susţinătorilor săi reuniţi la Ierusalim.

În timp ce Lapid a afirmat că, ‘atât timp cât nu a fost numărat ultimul buletin de vot, nimic nu este jucat’, actualul ministru al justiţiei, Gideon Saar, fost membru al Likud, a prevenit asupra riscului ca ţara să se îndrepte spre o ‘coaliţie de extremişti’ condusă de Netanyahu şi aliaţii lui.

‘Oamenii vor să meargă în siguranţă pe străzi, soldaţii şi poliţiştii noştri să nu fie cu picioarele şi mâinile legate’, a declarat Ben Gvir, reluându-şi astfel apelul la folosirea forţei, mai ales contra palestinienilor.

‘Israelul este pe punctul de a începe o revoluţie de dreapta, religioasă şi autoritară, al cărei scop este să distrugă infrastructura democratică pe care a fost construită ţara’, s-a alarmat miercuri marele cotidian de stânga Haaretz, notând că ‘ar putea fi vorba despre o zi sumbră în istoria Israelului’.

Prezenţa la urne a fost de 71,3%, cea mai ridicată de după 2015, deşi clasa politică se temea de o ‘oboseală’ a electoratului în a cincea rundă de alegeri în interval de trei ani şi jumătate.

În sistemul proporţional din Israel, o listă electorală trebuie să obţină un scor de cel puţin 3,25% pentru a intra în parlament, cu patru mandate.

Situaţia este deosebit de critică pentru partidele importantei minorităţi arabe israeliene, descendenta palestinienilor rămaşi pe pământurile lor după crearea statului Israel în 1948, scrie AFP.

În 2020, partidele arabe, ostile blocului de dreapta al lui Netanyahu, au strâns un număr record de 15 mandate după o campanie sub steag unic.

Însă de data aceasta s-au prezentat cu trei liste separate, Raam (islamist moderat), Hadash-Taal (laic) şi Balad (naţionalist), şi, dacă unele nu vor atinge pragul electoral, aceasta îi vor creşte şansele lui Netanyahu de a reveni la putere.

‘Rezultatele arată că Netanyahu are cele mai multe şanse de a forma un guvern cu fascişti alături de el’, s-a îngrijorat Aida Touma-Suleiman, deputată din partea Hadash-Taal. ‘Aceasta ne preocupă foarte mult (…) pentru că demonstrează direcţia pe care o ia această ţară şi ce îi aşteaptă pe palestinienii care trăiesc în ea’, a adăugat deputata.