Alegeri legislative în Rusia: Criza economiei ruse, în contrast cu promisiunile electorale

Economica.net
13 09. 2016
russians_vote_in_election_data_27108300

Sancţiunile economice impuse de Occident ca urmare a crizei ucrainene şi degringolada preţului la petrol şi gaze – principalele surse de venituri ale statului rus – au aruncat Rusia la sfârşitul anului 2014 într-o criză monetară, urmată de cea mai lungă recesiune pentru ţară de la venirea în prim-planul scenei politice a lui Vladimir Putin în 1999.

Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 3,7% în 2015 şi este aşteptat să scadă cu cel puţin 0,5% în 2016. Totuşi, cel de-al doilea trimestru a arătat o stabilizare şi autorităţile speră într-o lentă revenire în cea de-a doua parte a anului. Ele au avertizat totuşi că, în absenţa unei creşteri a preţului petrolului, doar reformele drastice de liberalizare şi de diversificare a economiei ar putea evita ‘stagnarea’.

În termeni de bogăţie naţională, criza a şters toate progresele economice realizate timp de un deceniu, au calculat experţii de la prestigioasa Înaltă şcoală de economie din Moscova. Ilustrare concretă: rata sărăciei şi vânzările de maşini au înregistrat cele mai scăzute niveluri din ultimii zece ani.

În afară de măsuri anticriză ţintite, principala strategie urmată de Vladimir Putin a fost rigoarea bugetară.

În timp ce guvernul face faţă cu greu scăderii veniturilor din petrol, candidaţii vorbesc în campania electorală în special despre pensii, costul creditelor şi alocaţii familiale.

Criza, marcată printr-o puternică inflaţie, a lovit dur puterea de cumpărare a ruşilor şi, în special, pe cea a modeştilor pensionari şi funcţionari cărora Putin le promisese să le crească nivelul de trai. Devalorizarea rublei, făcând mai costisitoare produsele din import, a dat o lovitură dureroasă clasei de mijloc a cărei apariţie recentă alimenta consumul şi stimula companiile multinaţionale.

Cu puţin timp înaintea alegerilor legislative, guvernul a anunţat apropiata alocare a unei prime pensionarilor, în absenţa unui buget pentru a le indexa pensiile în raport cu inflaţia ca de obicei.

‘Pentru prima oară în ultimii 15 ani, alegerile se ţin în contextul scăderii veniturilor reale ale familiilor’, relevă politologul Ekaterina Şulman, de la Academia rusă de Economie Naţională şi Administraţie Publică.

‘Pentru moment, aceasta nu a avut consecinţe politice serioase, dar pot fi observate semne ale nemulţumirii în evoluţia cotelor de popularitate ale partidului aflat la putere şi ale guvernului, dar nu în cea a preşedintelui’, remarcă ea.

Pentru această expertă, în absenţa unei ‘alegeri reale’ electorale şi a sentimentului că votul contează, absenteismul ar urma să fie principalul beneficiar al acestui fenomen.

Rezervele acumulate în perioada fastă, care au permis până în prezent finanţarea deficitului, se diminuează periculos. Noii deputaţi vor trebui deci să voteze bugete foarte austere, chiar creşteri ale impozitelor şi o mărire a vârstei de pensionare, în aşteptarea eventualelor reforme mai radicale.

Altfel spus, exact invers decât ceea ce propun principalii contracandidaţi ai partidului aflat la putere – Rusia Unită -, comuniştii şi naţionaliştii, care critică orientarea liberală a guvernului.

Liza Ermolenko, analistă a cabinetului Capital Economics, se teme că aplicarea reformelor de liberalizare promise ar putea să nu fie pusă în practică. ‘Dacă partidul la putere obţine un rezultat dezamăgitor, puterile publice ar putea reacţiona crescând controlul statului asupra economiei’, estimează ea.

Unii investitori speră totuşi în plecarea premierului Dmitri Medvedev şi venirea unui politician provenind din mediile liberale, cum ar fi fostul ministru de finanţe Aleksei Kudrin, căruia Putin i-a cerut să lucreze la reforme în vederea alegerilor prezidenţiale din 2018.