Alegeri Serbia: Vucic revendică o victorie zdrobitoare la prezidenţiale

„Nu a existat niciun suspans în niciun moment”, a spus el în discursul său de victorie, felicitându-se pentru că a câştigat al doilea mandat de cinci ani din primul tur, cu aproximativ 60% din voturi, scrie Agerpres.

„Sunt bucuros că un număr mare de oameni au votat şi au demonstrat caracterul democratic al societăţii sârbe”, a continuat cel care a fost succesiv vicepremier şi prim-ministru înainte de a accede la preşedinţie.

Alegătorii au fost chemaţi la urne să desemneze un nou preşedinte, cei 250 de deputaţi, precum şi mai multe consilii municipale, printre care cel din Belgrad, capitala.

Aleksandar Vucic a declarat că formaţiunea sa, Partidul Progresist Sârb (SNS, centru-dreapta), a câştigat aproape 44% din voturi la alegerile legislative. „Avem cu partidul maghiar mai mult decât suficiente voturi pentru a forma o majoritate”, a adăugat el.

Dominaţia coaliţiei de guvernământ ar trebui să fie, totuşi, mai puţin hegemonică decât în parlamentul în funcţie.

Invazia Ucrainei de către Rusia la sfârşitul lunii februarie a schimbat cursul campaniei care ar fi trebuit să se concentreze pe mediu, corupţie şi drepturi în această ţară din Balcani candidată la Uniunea Europeană.

Dar Aleksandar Vucic, obişnuit să navigheze printre influenţele rivale ale Estului şi Vestului, a luat războiul în avantajul său. Într-o ţară care suferă ca şi în alte părţi de pandemia de coronavirus, el s-a prezentat ca fiind singurul capabil să conducă nava pe vreme furtunoasă. A făcut campanie sub sloganul „Pace. Stabilitate. Vucic”.

„Influenţa crizei ucrainene asupra alegerilor a fost enormă”, a comentat preşedintele sârb.

Mai multe ONG au raportat incidente şi violenţe, în timp ce opozanţii au denunţat încercările SNS de a intimida alegătorii în secţiile de votare.

Pavle Grbovic, liderul unui partid de opoziţie de centru-stânga, a afirmat că a fost atacat de militanţi SNS în timp ce încerca să filmeze fraude la Belgrad.

Aleksandar Vucic a dezminţit orice neregulă.

În urmă cu doar câteva luni, opoziţia părea să fi făcut progrese în Serbia, ţară cu mai puţin de şapte milioane de locuitori.

În ianuarie, Aleksandar Vucic a anulat un proiect controversat al unei mine de litiu care a mobilizat zeci de mii de manifestanţi, o răsturnare de situaţie rar întâlnită în deceniul său la putere.

Sârbii din Kosovo, fosta provincie de sud niciodată recunoscută de Belgrad, s-au urcat în 40 de autobuze pentru a participa la alegerile din Serbia vecină, Pristina refuzând să organizeze operaţiuni electorale pe teritoriul său.

Principalul rival al lui Aleksandar Vucic, generalul în retragere Zdravko Ponos, declarase mai devreme că speră într-o „schimbare serioasă” în Serbia.

Guvernul a manevrat cu prudenţă pentru a gestiona criza din Ucraina condamnând oficial Rusia la ONU, abţinându-se în acelaşi timp de la orice sancţiuni împotriva Moscovei, în contextul în care mulţi sârbi susţin războiul declanşat de Kremlin.