Alegerile din Grecia: Testul de foc pentru Europa unită

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ultimele sondaje din Grecia plasează principalele partide poziţionate pro şi contra măsurilor de austeritate convenite cu UE şi FMI, Noua Democraţie respectiv Syriza, aproape la egalitate.

Guvernul de la Atena „mai are câteva săptămâni” înainte de a termina banii, astfel că următoarea perioadă este de decisivă pentru viitorul ţării, a declarat fostul premier elen George Papandreou într-un interviu pentru Bloomberg Television.

Criza datoriilor de stat, aflată în cel de-al treilea an, a depăşit un nou prag critic după ce Spania a renunţat la încercările unilaterale de a-şi stabiliza sectorul bancar şi a devenit cea de-a patra ţară din zona euro care apelează la finanţare externă.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au stabilit sâmbătă în linii mari planul de salvare a băncilor spaniole, gândit ca linie de apărare în eventualitatea în care votul de duminică din Grecia va declanşa o nouă furtună în pieţe.

„Ne apropiem de momentul adevărului în zona euro. După mai mult de doi ani de nesiguranţă, instabilitate şi creştere slabă, deciziile din următoarele luni ar putea determina, din punct de vedere economic, viitorul întregului continent european pentru următorul deceniu”, scrie ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, într-un editorial publicat duminică de Sunday Telegraph, preluat de Bloomberg.

Ultimele sondaje din Grecia arată că Noua Democraţie, cel mai mare partid „pro-bailout”, conduce la intenţia de vot cu 22,7%, urmat de formaţiunea de stânga Syriza, principala forţă care respinge măsurile de austeritate, cu 22%. Sondajul datează din 1 iunie, ultima zi când media elenă poate prezenta astfel de studii înaintea alegerilor generale.

Scrutinul din 6 mai nu a rezultat în formarea unei coaliţii de guvernare, iar formaţiunile care se opun măsurilor de austeritate au marcat atunci câştiguri răsunătoare faţă de scorurile slabe pe care le reuşeau înaintea crizei.

Liderul Syrica, Alexis Tsipras, a promis că va menţine Grecia în zona euro, dar va respinge condiţiile stabilite în acordul de finanţare externă pentru a pune capăt greutăţilor generate de austeritate în rândul populaţiei.

Preşedintele Noua Democraţie, Antonis Samaras, a descris concursul electoral drept o decizie de a rămâne sau a părăsi zona euro. Samaras a avertizat că ieşirea din blocul monetar ar declanşa hiperinflaţie, retrageri masive de depozite din bănci şi sărăcie la scară largă.

Formarea zonei euro la sfârşitul anilor ’90 a marcat sfârşitul tranziţiei Europei după cel de-al Doilea Război Mondial şi a fost considerată ireversibilă de către fondatori. Tatatele UE nu cuprind nicio prevedere legată de retragerea unui stat din zona euro, iar departamentul juridic al Băncii Centrale Europene a transmis în 2009 că ieşirea unei ţări „ar fi atât de dificilă, din punct de vedere conceptual, legal şi practic, încât probabilitatea unui astfel de incident este apropiată de zero”.

„Am ajuns în punctul în care trebuie să luăm decizia. Dacă nu, consider că avem o fereastră de timp restrânsă, poate următoarele câteva luni – dacă om avea şi atât – înainte de a asista la secesiunea Europei. Deci este o perioadă decisivă”, a mai spus Papandreou.

Pe 18-19 iunie, în timp ce autorităţile elene vor număra voturi, liderii G20, forumul celor mai mari economii ale lumii, vor purta discuţii privind criza din zona euro la summit-ul de la Los Cabos, Mexic. Reuniunea din Mexic face parte dintr-o serie de întâlniri pregătitoare pentru summit-ul UE de la sfârşitul acestei luni de la Bruxelles, unde liderii europeni vor să prezinte un „master plan” pentru supravieţuirea zonei euro.