Alertă de „tsunami” după pachetele de măsuri fiscale – Val de insolvenţe, până la sfârșitul anului şi în 2026. Tot mai multe firme mici iau în calcul închiderea activităţii (CONAF)

„România acum se concentrează doar pe a găsi peticele necesare pentru a astupa găurile, fără să ia în considerare ce se întâmplă pe o plajă de termen mediu sau chiar lung. De aceea spuneam că dacă România îşi doreşte predictibilitate, transparenţă, reducerea birocraţiei – lucruri care se vor accentua datorită acestui pachet de măsuri, şi nu pentru companiile care au resurse financiare să-şi angajeze un consultant fiscal sau un jurist, ci pentru acele companii care n-au măcar capacitatea sau au cifră de afaceri de până la 100.000 de lei, nici măcar 500.000 de lei – în consecinţă, eu mă tem că până la finalul anului o să vedeţi un val de insolvenţe. Nici nu va mai trebui să facă guvernul ceva pe acest segment al microîntreprinderilor, pentru că ştiu deja din cadrul organizaţiei CONAF pe care o reprezint că foarte mulţi se gândesc să-şi închidă, nu doar să-şi suspende activitatea economică, pentru că valul şi nivelul de taxare este destul de ridicat pentru a putea susţine măcar profitabilitatea la limite minime”, a afirmat Chiriac, într-o dezbatere de specialitate, scrie Agerpres.

În opinia acesteia, foarte mulţi dintre decidenţii care iau aceste măsuri fiscale nu înţeleg cât de importantă este competitivitatea fiscală, care presupune reguli simple, transparenţă, reducerea birocraţiei. De altfel, din toate aceste măsuri anunţate de Guvern, nu există niciuna care, prin competitivitate fiscală, să poată relansa motorul economiei.

„Eu cred că la ora actuală foarte mulţi dintre decidenţii care iau aceste măsuri nu înţeleg cât de esenţială este competitivitatea fiscală. Nici nu vorbim de cea economică, vorbim despre cea fiscală, care presupune reguli simple, presupune transparenţă, presupune reducerea birocraţiei. Şi din toate aceste pachete de măsuri, eu n-am văzut nicio astfel de măsură care, repet, prin competitivitate fiscală, să poată relansa motorul economiei. Dacă nu există competitivitate fiscală, marii economişti ai lumii atrag atenţia că prioritar trebuie să ne gândim la recesiune economică. Nu băgăm lumea în sperieţi, nu spunem absolut nimic ceea ce mari specialişti ai lumii nu ştiu, este un lucru normal. În momentul în care motorul economiei – şi aici vorbim de consum, încetinirea consumului – în România dă semne de oboseală, atunci trebuie să ne gândim cum facem să contracarăm semnele unei eventuale recesiuni economice”, a transmis Chiriac.

În context, ea a reamintit că motorul economiei româneşti este bazat pe consum, iar în acest moment se observă o încetinire a economiei, cel puţin din datele Băncii Naţionale.

„Mai mult decât atât, noi am ajuns să ne bucurăm că stagnăm. De exemplu, pe 14 august, pe site-ul Ministerului de Finanţe, a apărut comunicatul de presă al agenţiei de rating Fitch care spune că România îşi păstrează ratingul. Ne-am bucurat că ne păstrăm ratingul, dar ne-am fi bucurat dacă s-ar fi dus către pozitiv (…) Strategia României trebuie să fie bazată eminamente pe 2 ani, nu pe 6 luni, nu pe 3 luni. Mai mult decât atât. Dacă tot vorbim de reducerea deficitului bugetar, ar trebui să prioritizăm digitalizarea ANAF pentru a majora gradul de colectare, pentru că, de fapt, aici România are o problemă reală: în colectarea veniturilor”, a afirmat preşedintele CONAF.

Cristina Chiriac a atenţionat că trebuie să ne gândim cum facem să menţinem o rată a inflaţiei şi un nivel de creditare suficient de suportabil pentru agenţii economici, astfel încât aceştia să nu-şi modifice comportamentul.

„Nu este doar despre ce vrea o singură parte, şi anume Guvernul. Aici nu funcţionează aşa, cu pumnul în gură: acesta este pachetul, vă place, bine, nu, nu, pentru că antreprenorul român educat în libertatea democratică a celor 25 de ani are mai multe posibilităţi şi le ia pe toate în calcul: să-şi modifice sediul fiscal nu mai departe, în Bulgaria, pentru că are un nivel de fiscalitate mult mai atractiv în comparaţie cu România, să migreze în altă parte sau să mute de tot, absolut tot ceea ce înseamnă activitatea economică în altă parte. Trebuie să înţelegem că orice economie din lume funcţionează atât cu multinaţionale, cât şi cu coloana vertebrală a României sau a economiei, IMM-urile. Acestea trebuie să fie într-o simbioză perfectă, pentru că doar dacă faceţi o analiză în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă create de mediul privat din România o să vedeţi că în proporţie covârşitoare aceste locuri de muncă sunt create de IMM-uri. Şi de ce spun lucrul acesta? Pentru că atunci când analizăm veniturile bugetare, acelea din care tot trebuie să creştem nu doar gradul de colectare, dar şi plaja lor, marea majoritate a acestor venituri bugetare provin din veniturile salariale, acolo unde povara fiscală este una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană”, a subliniat ea.

În opinia Cristinei Chiriac, este nevoie de un pact de responsabilitate între Guvern, mediul de afaceri şi sindicate, astfel încât toate aceste măsuri să fie agreate, discutate şi suportabile pentru „toţi cei care menţin vie această coloană vertebrală a economiei româneşti”.

Coaliţia Pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC) a organizat, miercuri, cea de-a 8-a dezbaterea profesională digitală din acest an, cu titlul „Măsuri de reducere a deficitului bugetar. Influenţa asupra companiilor şi consumatorilor”. Speakeri au fost preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) – Cristina Chiriac, directorul executiv al Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), George Bădescu, şi Lucian Barbu, Tax Partner NNDKP – Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.