Alexandru Agatinei, CEO How to Web: România are peste 2.000 de startup-uri active cu o valoare totală de 19 miliarde euro. Guvernul Bolojan a fost la un pas să distrugă finanțarea startup-urilor INTERVIU

”Recent, Guvernul Bolojan a fost la un pas să introducă obligația capitalizării forțate a împrumuturilor către acționari – o măsură care ar fi distrus practic finanțarea startup-urilor din România. Din fericire, după protestele vehemente ale industriei, Guvernul a modificat măsura în ultimul moment, introducând excepții pentru fondurile de investiții, dar episodul ne arată cât de fragil este echilibrul și cât de periculos poate fi să legiferezi fără să înțelegi contextul internațional.

Neștiința din spatele acestei măsuri aproape că ne-a costat ecosistemul întreg. Nu e vorba de rea-voință, ci de o lipsă fundamentală de înțelegere a modului în care funcționează industria tech globală. Orice „originalitate” legislativă în zona asta înseamnă că forțezi companiile să se încorporeze în alte țări și nu în România. Ceea ce înseamnă că nu mai dai ecosistemului dreptul de a alege. Ba dimpotrivă, constrângi fondatorii să își desfășoare activitatea în alte locuri, pentru a putea supraviețui într-o piață competitivă globală”, spune Alexandru Agatinei.

How to Web este cel mai important eveniment dedicat startup-urilor și tehnologiei din Europa de Est. Organizat anual la București încă din 2011, acesta reunește profesioniști din domeniul tehnologiei, fondatori, investitori, pentru a promova inovarea, a facilita investițiile și a stimula creșterea ecosistemului tehnologic regional.

Cum arată peisajul de startupuri românesc în 2025 și cum a evoluat în ultimii 2-3 ani?

Ecosistemul românesc a demonstrat o reziliență remarcabilă în ultimii ani. În 2025, avem peste 2.000 de startup-uri active cu o valoare combinată de 19 miliarde euro, menținând poziția 48 la nivel global. Deși am scăzut cu câteva poziții față de 2023, când eram pe locul 42, am susținut investiții de peste 100 milioane euro pentru al patrulea an consecutiv. Bucureștiul rămâne hub-ul principal cu peste 250 de startup-uri, iar Cluj-Napoca a câștigat 5 poziții în clasamentul global. Ce mă bucură mult e că startup-urile din AI și SaaS însumează peste 60% din totalul tranzacțiilor, ceea ce arată că ne concentrăm pe sectoare cu potențial real de export.

La cât se ridică valoarea finanţărilor primite în 2025 de start-up-urile locale de tehnologie și cum se compară cu cea din 2024? Dar 2024 față de 2023?

Pentru 2025, primul semestru în Europa Centrală și de Est a totalizat peste 640 de milioane euro în 144 de runde, România contribuind prin DRUID AI cu 42,7 milioane euro, BibleChat cu 12 milioane euro, și dotLumen cu 5 milioane euro.

România a înregistrat 128,6 milioane euro în 2024 cu 78 tranzacții, menținând pentru al patrulea an consecutiv pragul de 100 milioane euro, cu doar o scădere marginală față de 2023 – practic 128,6 milioane euro în 2024 versus 129,6 milioane euro în 2023.

FintechOS a dominat cu 54 milioane euro în Seria C, reprezentând 50% din volumul total. Dacă mă gândesc că în 2017 aveam doar 8,2 milioane total, această creștere de 16 ori într-o decadă confirmă faptul că ecosistemul are potențial de creștere, atât timp cât și restul factorilor sunt bine aliniați – dinamica industriei de venture la nivel european, respectiv global.

Care este finanțarea medie și cum stăm la numărul finanţărilor cu valori mai mari? Cum au evoluat de-a lungul ultimilor ani?

Din experiența și rapoartele noastre am constatat că există o selectivitate crescută a investitorilor față de proiectele foarte tinere. Rundele mari există, dar sunt mai puține și mai competitive. Concentrarea se mută către Serie B și C, care reprezintă acum 84-90% din volumul total investit, semnalând maturizarea ecosistemului nostru.

Cum vi se pare că au evoluat oportunitățile fondatorilor de a primi finanțare?

Fondatorii au acces acum la un spectru mult mai larg de oportunități de finanțare. Pe lângă fondurile VC locale și rețelele de angel investors, există și programe internaționale susținute de UE, precum Horizon Europe. Cu toate acestea, finanțarea late-stage rămâne o provocare semnificativă, mulți antreprenori fiind nevoiți să se orienteze către investitori internaționali pentru rundele de creștere. Numărul rundelor pre-seed a crescut cu 76,5% în 2024, semnalând o revigorare a activității la nivel de ecosistem.

Cum se compară ecosistemul românesc de startup-uri în context regional?

România ocupă o poziție solidă în CEE cu contribuții semnificative la cele 640 milioane euro investite în Q2 2025. Polonia domină cu 48 de runde, reprezentând 33% din tranzacții, urmată de Estonia cu 20 de runde și Ucraina cu 17 runde.

Ce ne diferențiază e că 81% din investiții sunt follow-on rounds, adică startup-urile ajung la maturitate și iau runde mari. Sectoarele AI, deeptech și enterprise software domină preferințele, România având avantaje clare în AI și fintech prin DRUID AI și FintechOS. Pe scurt, avem calitate, dar trebuie să creștem numărul de startup-uri noi care intră în acest pipeline.

Cum se raportează investitorii globali la startup-urile din Europa Centrală și de Est?

Datele din Q2 2025 confirmă interesul crescut al investitorilor globali pentru regiunea noastră. Tranzacții emblematice, precum Cast AI cu 93 milioane euro din Lituania, Aerones cu 53 milioane euro din Letonia și Pactum cu 47 milioane euro din Estonia, au atras fonduri globale precum Insight Partners și Lightrock.

Sectoarele AI, deeptech și enterprise software primesc 45% din finanțări la nivel global. Totuși, ecosistemul CEE depinde încă de câteva runde mari – primele 16 companii globale atrăgând o treime din capital în Q2. Investitorii apreciază calitatea tehnică superioară, costurile competitive și accesul la talente, dar rămân selectivi, preferând startup-uri late-stage care au deja tracțiune dovedită pe piețe internaționale.

Ce programe dedicate startup-urilor vor fi la conferința de anul acesta?

Conferința How to Web 2025, care va avea loc pe 1-2 octombrie la București, aduce peste 200 de investitori care gestionează peste 10 miliarde euro în active. Programul „Spotlight” rămâne competiția fanion pentru startup-uri early-stage din Europa de Est.

Prin intermediul platformei „Dealflow”, How to Web asigură conexiuni directe între fondatori și investitori, facilitând o serie extinsă de întâlniri de mare valoare care altfel ar fi necesitat luni întregi pentru a fi organizate. Peste 200 de investitori de top, inclusiv reprezentanți ai unor fonduri renumite precum IVP, Northzone, Cherry Ventures, Credo Ventures, Creandum, Angular Ventures, Balderton, Seedcamp, 20VC, OTB și Inovo VC vor fi prezenți.

Demo Area oferă startup-urilor acces direct la peste 3.000 de participanți, facilitând colectarea de lead-uri de la clienți și potențiali investitori.

O noutate este programul Startup Showcase Sustainability, realizat în parteneriat cu BRD – Groupe Société Générale, ce pune în evidență startup-urile care dezvoltă soluții de sustenabilitate bazate pe tehnologie. De asemenea, pe 30 septembrie va avea loc evenimentul Venture in Eastern Europe, dedicat exclusiv comunității de investitori.

Ce înseamnă pentru un startup local să fie „investibil” în 2025?

Analiza celor mai performante 50 de startup-uri din CEE în Q2 2025 relevă tendințe clare care definesc caracterul investibil. Dominația sectorului AI și enterprise software, care reprezintă 60% din rundele de finanțare, demonstrează focalizarea pe automatizare și optimizarea proceselor de business. Startup-urile de succes au traction dovedit în sectoare strategice precum robotica, AI pentru aplicații enterprise și healthtech.

Criteriile cheie rămân neschimbate: echipă cu experiență internațională, model de business B2B cu potențial de export, diferențiere tehnologică sustenabilă și conformitate ESG. Investitorii caută companii cu venituri de minimum 500.000 euro, creștere anuală de peste 40% și runway financiar de minimum 12 luni.

Vor influența noile măsuri fiscale ecosistemul de startupuri? Dacă da, în ce fel?

Recent am văzut cât de aproape am fost să sabotăm acest potențial prin neînțelegere. Dacă vrem să fim competitivi global, trebuie să înțelegem că startup-urile nu sunt doar companii mici, ci sunt motorul inovației și transformării economice. Economia globală de startup-uri valorează aproape 3.000 miliarde dolari, echivalentul unei țări din G7. România poate să își revendice o bucată semnificativă din această creștere, dar numai dacă înțelege regulile jocului.

Cum ar trebui să sprijine Guvernul crearea de noi companii, în special în domeniul tech?

Modelul Estonia demonstrează eficiența politicilor guvernamentale bine gândite. Guvernul digital complet, viza pentru startup-uri și programul de e-rezidență au generat 130 milioane euro în buget în doar 8 ani. România necesită un astfel de pachet coerent de măsuri: cadru legal distinct pentru startup-uri, diferit de reglementările SMM-urilor clasice, incentive R&D consolidate, viza pentru startup-uri care să atragă talente internaționale și „sandbox”-uri pentru a testa idei disruptive. Prioritatea trebuie să fie politicile stabile pe termen lung, reducerea substanțială a birocrației și sprijin real pentru scalarea internațională, nu doar pentru înființarea companiilor.

De ce este important ca o țară să aibă un ecosistem sănătos de startup-uri?

Studiile organizației britanice NESTA demonstrează că doar 6% din companii, cele cu creștere accelerată, creează 54% din locurile de muncă noi dintr-o economie, iar fiecare job în sectorul tech generează în medie 5 joburi adiacente în economie. Economia globală de startup-uri valorează aproape 3.000 miliarde dolari, echivalentul unei țări din G7. Estonia demonstrează concret acest impact: 8,7% din valoarea adăugată brută provine din economia digitală, poziționând țara pe locul 4 în Europa, cu un record mondial de 7,7 unicorni per milion locuitori.

România, cu sectorul IT contribuind deja 6,5% la PIB, are potențialul real să devină următorul „unicorn nation” din Europa Centrală și de Est prin investiții strategice în educația STEM, infrastructură digitală avansată și politici guvernamentale favorabile antreprenoriatului tehnologic.