Alexandru Nazare: Comisia Europeană confirmă respectarea angajamentelor fiscale de către România. Procedura de deficit excesiv rămâne în suspensie, iar procedura de suspendare a fondurilor europene a fost îngheţată

„Veşti bune de la Bruxelles: Comisia Europeană confirmă respectarea angajamentelor fiscale de către România. Procedura de deficit excesiv rămâne în suspensie, iar procedura de suspendare a fondurilor europene a fost îngheţată – România îşi păstrează accesul deplin la finanţările esenţiale pentru dezvoltare. Evaluarea de azi a Comisiei este un nou rezultat important, care validează efortul intens de consolidare fiscală realizat în ultimele luni. România se aliniază grupului de state membre care îşi respectă traiectoriile bugetare – un semnal de stabilitate şi credibilitate la nivel european”, a scris ministrul Finanţelor, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, România este evaluată ca fiind conformă cu regulile fiscale ale UE în 2025-2026 iar procedura de deficit excesiv este menţinută în suspensie, fără paşi suplimentari în această etapă şi, cel mai important, fără riscul de suspendare a fondurilor europene.

Consolidarea fiscală este vizibilă, conform Comisiei, iar estimările arată că deficitul se va reduce gradual în anii următori, precizează Nazare.

„CE încurajează continuarea reformelor pentru un buget sustenabil, atragerea de investiţii strategice şi dezvoltarea unei economii competitive. Acest progres ne oferă o bază solidă pentru viitor. Odată cu menţinerea fondurilor europene şi consolidarea credibilităţii fiscale, România poate aspira la accelerarea marilor investiţii din PNRR şi bugetul UE, creşterea competitivităţii economiei româneşti în context european, consolidarea unei economii reziliente, capabile să susţină inovarea, digitalizarea şi tranziţia verde, dar şi la o prezenţă mai puternică în dezbaterile privind viitorul guvernanţei economice la nivelul UE”, a subliniat sursa citată.

Potrivit Ministerului Finanţelor, datorită măsurilor consistente de consolidare fiscală care au fost luate în ultimele luni, creşterea netă a cheltuielilor în 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se va încadra în limitele stabilite. În plus, deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 şi aproximativ 6% în 2026.

Ca urmare a progresului realizat, Comisia Europeană nu propune paşi suplimentari în cadrul procedurii de condiţionalitate macroeconomică şi nu va propune suspendarea fondurilor europene în această etapă.

Totodată, Comisia subliniază că implementarea şi atingerea ţintelor fiscale rămân esenţiale. România este încurajată să îşi consolideze administraţia fiscală şi planificarea bugetară, pentru a evita depăşirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate. În concluzie, vor fi necesare eforturi continue pentru reducerea datoriei publice şi a deficitelor, susţine MF.

În perioada următoare, progresele României vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta, în contextul implementării Pactului de stabilitate şi creştere/PSC, documentele publicate în data de 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizări privind procedurile de deficit excesiv în curs de desfăşurare. De asemenea, România va continua raportarea semestrială cu privire la măsurile de reducere a deficitului (următorul termen: primăvară 2026 – final aprilie). La rândul său, Comisia va monitoriza activ situaţia fiscal-bugetară, urmând să revină cu elemente suplimentare de evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European.

Comisia Europeană a adoptat marţi pachetul de toamnă al semestrului european şi a anunţat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre, respectiv România, Austria, Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Concret, aceasta înseamnă că nu vor fi luate noi măsuri procedurale în acest stadiu, dar procedura rămâne deschisă (de exemplu, dacă deficitul nu este în mod durabil adus sub 3% din PIB) şi se menţin obligaţiile pentru statele membre din recomandarea Comisiei.

În vara anului viitor Comisia Europeană va reanaliza situaţia, având la dispoziţie datele pentru 2025.