Alexandru Popica (ANAP): Aproximativ 43% dintre procedurile de atribuire din România au un singur participant

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În România, suntem aproximativ la 43% din astfel de proceduri la care participă un singur operator economic. Din analizele pe care le-am făcut noi, sunt două mari domenii în care această, să spunem, limitare sau această problemă apare. Este domeniul farma, al medicamentelor şi al echipamentelor medicale, iar un alt domeniu este IT-ul, că tot vorbeam de acele proceduri la care prin documentaţia de atribuire sunt solicitate anumite specificaţii tehnice care duc din perspectiva drepturilor de autor către un singur operator economic sau către furnizorii unui singur producător de tehnologie. Eliminând aceste două domenii, să spunem aşa, procentul nostru de 43% ar fi în jur de 30%, deci ar scădea în mod vertiginos”, a afirmat Popica, la Pria Competition Conference, transmite Agerpres.

Oficialul ANAP a subliniat că o altă problemă cu specific naţional este lotizarea, un spital ajungând să împartă un contract pentru achiziţia de medicamente şi în 400 sau 900 de loturi.

„Noi am ajuns în România să lotizăm în domeniul medicamentului, vorbim de farma, spitalul lotizează un contract de medicamente în 400 de loturi diferite. Ce înseamnă 400 de loturi diferite? Înseamnă ca sunt 400 de contracte care se vor încheia în urma procedurii respective. Am văzut proceduri cu 900 de astfel de loturi. Ca să puteţi să vă faceţi o idee, 400 de loturi înseamnă 400 de proceduri separate, înseamnă 400 de contracte separate, înseamnă 400 de evaluări de documente ale operatorilor economici separat. Şi, din această perspectivă, vă daţi seama că piaţa cumva a reacţionat şi la aceste tipuri de proceduri: participă de regulă un singur operator economic. Putem să ne întrebăm şi care este cauza acestei lotizări excesive. Cauza este cumva simplă, pentru că 400 de medicamente, în momentul în care te apuci şi iei, să spunem, două câte două câte două o să ai 200 de loturi, iar anumiţi operatori economici pe piaţă nu pot să-ţi dea decât un singur produs din cele două medicamente. Pentru că se întâmplă chestiunea aceasta, autorităţile contractante, pentru a nu anula procedura respectivă, preferă să-l lotizeze în mod excesiv aceste medicamente, să fie sigure că vor şi atribui contractul la finalul procedurii. Pentru că dacă la o procedură există un operator economic care poate să-ţi aducă un singur medicament, atunci el nu va putea să oferteze decât împreună sau în asociere cu un alt operator economic, lucru care de regulă nu prea se întâmplă în domeniul respectiv. Şi asta este o mare problemă în domeniul acesta, al farma”, a menţionat acesta.

Alexandru Popica a adăugat că o situaţie similară se înregistrează în domeniul IT, unde se pune problema proprietăţii intelectuale.

„Aceeaşi situaţie este şi pe IT. Pe IT nu există o spargere atât de multă a lotizărilor. Problema pe IT este o problemă de proprietate intelectuală, până la urmă”, a arătat reprezentantul instituţiei.

La nivelul Uniunii Europene, piaţa de achiziţii publice depăşeşte 2.000 de miliarde de euro anual şi reprezintă aproape 14% din PIB-ul UE.

„Partea de achiziţii publice, întrucât vorbim de o piaţă de peste 2.000 de miliarde de euro anual, ceea ce reprezintă aproximativ 14% din Produsul Intern Brut al UE, este o piaţă extrem de mare, o piaţă extrem de importantă pentru impunerea anumitor politici pe care fiecare stat membru le poate obţine prin utilizarea achiziţiilor publice în statul şi în Uniunea Europeană. Aici vorbim evident de politici de mediu, putem vorbi de politici sociale sau politici de inovaţii”, a mai spus Popica.