Alimentele, mai ieftine decât toamna trecută. Oare ce-i așteaptă pe țărani?
Deci scăderea prețurilor este legată mai cu seamă de cerere decât de ofertă. Ceea ce spune ceva despre puterea de cumpărare a oamenilor, despre veniturile acestora și despre comportamentul lor. Lucrurile nu stau atât de roz ca în analizele guvernului sau în statistica salariului mediu, aflat în continuă creștere; mai degrabă rimează cu evoluția venitului pe familie, care a tot mers în jos.
De asemenea, graficul oferă un hint celor care sunt interesați de polarizarea socială din România. Este clar că nivelul de trai al țăranilor are de suferit de pe urma evoluției diferite a prețurilor diverselor produse. Cât timp ceea ce ei vând se ieftinește sau se scumpește dar mai încet decât produsele industriale, atât timp nivelul lor de trai are de suferit. Evoluția este cumva naturală, nu ține neapărat de România, ci de factori precum progresul tehnic sau acumularea de capital care au jucat un rol în istoria economică a tuturor țărilor. Această evoluție, adică relativa sărăcire a țăranilor în comparație cu angajații din industrie, a stat la baza depopulării zonelor rurale, a migrației de la sat la oraș. Creșterea nivelului de trai general este ilustrată în esență de ieftinirea hranei, de creșterea puterii de cumpărare a veniturilor în termeni de… carne, lapte, brânză, ouă.
Există însă și factori artificiali în această evoluție. Unul ar fi racordarea industriei și a mediului urban la sistemul financiar; prețurile cresc mai rapid în industrie pentru că această ramură a economiei este mai dependentă de credit și de influxul artificial de bani decât agricultura. Altul ține de piața muncii și de nivelul relativ al competiției, destul de scăzut în multe sectoare non-agricole. De fapt, acest lucru este cel mai evident în scumpirea serviciilor, în special a utilităților, despre care știm că se bucură de un statut de monopol… „natural” – fiindcă așa zice statul!
Bogdan Glăvan este profesor universitar de economie și Director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, București.