Alina Gorghiu: Numărul de posturi din DIICOT a fost suplimentat cu 50, dintre care 25 de procurori antidrog

„Aceste 25 de posturi de procurori vor fi repartizate în felul următor: şapte posturi de execuţie plus unul de conducere urmează să fie alocate Secţiei de combatere a traficului de droguri din cadrul Structurii centrale, pentru a putea fi înfiinţat acest serviciu specializat în combaterea traficului stradal de droguri pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. Pe raza judeţului Ilfov plus Bucureşti este un număr foarte mare de consumatori ca urmare a traficului stradal”, a precizat Gorghiu, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria.

Celelalte posturi vor fi alocate, în funcţie de situaţia operativă şi necesităţi, structurilor teritoriale care înregistrează „creşteri masive” ale numărului de cauze penale vizând traficul de droguri, substanţe psihoactive, ca urmare a unor evenimente culturale, festivaluri, concerte, dar şi în zone cu turism intens sau în centre universitare mari. Gorghiu a oferit exemplul Serviciului Teritorial Constanţa, unde urmează să fie înfiinţat un Birou antidrog, care să acopere judeţele Constanţa şi Tulcea.

Ea a amintit că în şedinţa CSAT de joi s-a discutat pe tema consumului şi traficului de droguri, fiind transmis „un semnal foarte clar” către toate instituţiile cu atribuţii în domeniu.

„Numărul de dosare, le spuneam şi colegilor din CSAT, la nivelul DIICOT, a crescut. Până astăzi, în primele 10 luni, avem un număr foarte mare de dosare, cred că undeva la 19 sau 20% mai multe decât anul trecut. Nu am aici procentele exacte, n-aş vrea să greşesc, o să revin cu această informaţie exactă, dar trendul este clar. De la an la an, cazuistica pe consum şi pe trafic de droguri este mai mare, de aceea va trebui să alocăm resurse suplimentare pentru a face faţă acestei provocări”, a spus Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, România nu este „cap de afiş” în ceea ce priveşte problema consumului de droguri, dar sunt necesare măsuri, astfel încât fenomenul să nu capete amploare.

„Nu este România cap de afiş, nu suntem în topul ţărilor care au această tematică în vârful clasamentului, suntem undeva după jumătatea clasamentului, dar va trebui să fim foarte atenţi, pentru că problemele de la nivel european şi amploarea lor vor atinge şi România într-o perioadă viitoare, dacă nu vom fi vigilenţi”, a subliniat ea.

Totodată, deşi există aproape o mie de substanţe psihoactive în evidenţa Agenţiei Europene Antidrog, una nouă apare aproape la fiecare săptămână, iar multe dintre acestea nu pot fi depistate în analize.

„Am luat act (în cadrul şedinţei CSAT – n.r.) şi de ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Nu uitaţi că avem o Agenţie Europeană Antidrog care este în plină reconstrucţie. Avem aproape o mie de substanţe psihoactive în evidenţa structurii europene. Aproape o substanţă psihoactivă nouă apare la fiecare săptămână şi, din păcate, multe dintre acestea nu pot fi depistate în analize. Uneori nici n-avem reactivi pentru ele, pentru că sunt prea noi”, a indicat ea.