Alternativa la îngrășămintele chimice folosite în agricultură. Comisia Europeană regândește Directiva privind nitrații pentru a oferi fermierilor o nouă alternativă naturală

Comisia Europeană a lansat în consultare publică un proiect de modificare a Directivei privind nitrații care ar oferi statelor membre o flexibilitate sporită de a le permite fermierilor să utilizeze anumite tipuri de digestat lichid, un reziduu fertilizant obținut în urma procesului de digestie anaerobă a materiei organice în stațiile de biogaz sau biomasă.

Acesta poate fi benefic ca îngrășământ organic sau ameliorator de sol și poate fi separat în fracțiuni lichide și solide pentru a fi prelucrat ulterior, inițiativa vizând acele tipuri de fracțiuni lichide cu conținut ridicat de azot mineral și o prezență redusă de materie organică.

Propunerea vine în contextul în care tensiunile geopolitice și perturbările de pe piețele globale ale îngrășămintelor continuă să afecteze accesibilitatea și prețurile îngrășămintelor pentru fermieri. Or, prin utilizarea nutrienților deja existenți în gunoiul de grajd, propunerea ar putea reduce dependența de îngrășămintele sintetice cu azot importate și consumatoare de energie, ducând la costuri de producție mai mici pentru producătorii agricoli.

De asemenea, măsura ar sprijini o utilizare mai eficientă și sustenabilă a nutrienților și tranziția către îngrășăminte circulare, cu amprentă redusă de carbon, creând în același timp sinergii cu rolul biocombustibililor și al biometanului în securitatea energetică a UE. Este astfel de așteptat ca beneficiile să fie deosebit de relevante în regiunile zootehnice, unde gunoiul de grajd este disponibil pentru producția de biogaz, iar digestatul rezultat poate fi reintrodus pe terenurile agricole.

În momentul de față, potrivit Directivei privind nitrații, aplicarea gunoiului de grajd (inclusiv a celui prelucrat) este limitat la 170 kg de azot pe hectar, pe an. Totuși, conform normelor RENURE introduse în martie 2026, statele membre au putut fi scutite de această limită ca această limită pentru anumite tipuri de materiale cu conținut de azot recuperate din gunoiul de grajd (RENURE), datorită similarității lor cu îngrășămintele chimice.

Cât de sănătoase sunt pentru om plantele pentru care se folosește digestatul lichid

Potrivit unui studiu al JRC, serviciul științific al Comisiei Europene, folosirea digestatului lichid în loc de îngrășământ chimic ar putea ajuta, într-adevăr, la reciclarea nutrienților, la reducerea dependenței de îngrășămintele sintetice și la sprijinirea autonomiei strategice a UE, precum și a obiectivelor economiei circulare.

Cu toate acestea, spun cercetătorii, beneficiile agronomice ale digestatului depind de calitatea produsului, care la rândul ei depinde de tipul și compoziția materiei prime folosite pentru digestie, de tehnologia post-digestie (dacă există), de depozitare, precum și de condițiile locale și de o gestionare responsabilă a solului.

Cât despre impactul asupra sănătății umane, cercetătorii susțin că folosirea gunoiului de grajd fermentat (digestat) tinde să fie mai puțin riscantă decât dacă se folosește gunoiul nefermentat. Cu toate acestea, digestatul este un material care poate fi depozitat pentru perioade mai lungi (și transportat departe de locul de producție) și poate suferi modificări în acest timp, de exemplu în compoziția sa microbiologică, al căror impact potențial asupra riscului pentru sănătatea umană trebuie luat în considerare.

Cercetările au constatat că prelucrarea gunoiului de grajd poate reduce parțial concentrațiile anumitor contaminanți, inclusiv produsele farmaceutice veterinare. Cu toate acestea, eficiența eliminării depinde de compus și de procesul utilizat, iar prelucrarea poate de asemenea redistribui contaminanții între fracțiunile rezultate. Prin urmare, prezența potențială și evoluția în mediu a produselor farmaceutice veterinare ar trebui luate în considerare în continuare. Mai ales că în digestatele din gunoi de grajd de origine animală au fost detectate reziduuri de medicamente veterinare neabsorbite la niveluri care indică necesitatea unei monitorizări și evaluări continue.

Pe lângă reziduurile farmaceutice, acumularea de metale grele, cum ar fi cuprul și zincul, reprezintă o preocupare importantă în solurile care primesc aplicări repetate de digestat. De aceea, cercetătorii spun că monitorizarea pe termen lung este esențială.

Totodată, persistența patogenilor rămâne un factor important de luat în calcul. Deși digestia anaerobă poate reduce riscurile microbiologice, unii patogeni pot supraviețui tratamentului în funcție de condițiile de operare și de măsurile de igienizare.
Pentru fracțiunea lichidă, printre paraziții relevanți se numără Cryptosporidium parvum, Giardia duodenalis și Ascaris suum.

„Datele privind paraziții din fracțiunile lichide separate urmează să fie dezvoltate, existând o nevoie puternică de cercetare pentru a investiga în continuare acest aspect al digestatului”, mai transmit cercetătorii JRC.

„Efectele pe termen lung ale fertilizării organice asupra prezenței patogenilor nu sunt pe deplin înțelese, iar concluziile variază adesea de la o locație la alta. De exemplu, un studiu de teren la scară largă realizat în China a arătat că fertilizarea organică cu digestat a influențat prezența unor patogeni în sol, dar compararea fertilizării organice cu cea convențională a oferit rezultate contradictorii, înregistrându-se o creștere sau o reducere a prezenței patogenilor în funcție de amplasament. În general, persistența patogenilor pe teren depinde de textura solului, caracteristicile fizico-chimice, diversitatea microbiană a solului, topografia terenului, climă și vreme.”

Aceste caracteristici distribuite spațial ar trebui abordate pentru a prezice evoluția patogenilor la nivel regional. O evaluare cantitativă a riscului microbiologic (QMRA) pentru salatele gata pentru consum a sugerat riscuri mai mici pentru digestat decât pentru gunoiul de grajd brut, iar post-tratamentele au redus și mai mult riscurile. În plus, digestatul poate fi o sursă de gene de rezistență la antibiotice în solurile agricole”, se mai arată în studiul JRC.

În concluzie, conform JRC, în termeni generali, faptul că digestatul pe bază de gunoi de grajd poate conține patogeni ar trebui luat în considerare cu aceleași precauții ca și la utilizarea gunoiului de grajd animal. Igienizarea digestatului poate fi nenecesară atunci când acesta este produs și aplicat în cadrul aceleiași ferme.

Proiectul de act va fi acum supus unei perioade de consultare publică de o lună. Ulterior, va trebui să fie aprobat cu majoritate calificată de către statele membre în cadrul Comitetului pentru nitrați. Dacă va fi susținută, propunerea va intra într-o perioadă de examinare de trei luni de către Parlamentul European și Consiliu, după care Comisia va putea adopta oficial amendamentul.